Un raport scris de judecătorul italian, Luca Perilli și publicat recent de Tribunalul Turciei a arătat că drepturile fundamentale nu sunt protejate în țară, în principal din cauza controlului guvernului asupra sistemului judiciar, conform Turkish Minutes.
Raportul, intitulat „Independența judiciară și accesul la justiție în Turcia de astăzi”, analizează acțiunilor efectuate de autorități sistemului judiciar turc și de schimbările bruște care l-au zguduit în 2013.
Deși, Turcia a adoptat reforme constituționale importante care au întărit independența sistemului judiciar cu scopul de a alinia justiția turcă la standardul democrațiilor europene între 2010 și 2013, reacția violentă a poliției la protestele Gezi din 2013 a relevat caracterul autoritar al partidului condus Erdogan.
„Decembrie 2013 semnează începutul cursei către statul de drept în Turcia. Fără o protecție judiciară eficientă a drepturilor fundamentale nu există justiție, fără justiție nu există un stat de drept”, semnalează Perilli.
Declarația a făcut referință la un scandal de corupție pe care îl implică pe prim-ministrul de atunci, actualul președinte Recep Tayyip Erdoğan, membrii familiei sale și cercul său interior prin care AKP a afirmat controlul politic asupra sistemului judiciar.
Perilli a enumerat multe măsuri întreprinse de guvern în urma puciului eșuat din 15 iulie 2016, când Erdoğan a intensificat represiunea împotriva cetățenilor care îl simpatizează pe clericul turc, Fethullah Gulen.
„S-au bazat pe un set de criterii neoficiale pentru a stabili presupuse legături cu mișcarea Gülen, inclusiv prezența unui copil la o școală afiliată organizației, depunerea banilor într-o bancă afiliată organizației sau trimiterea mesajului cu aplicația ByLock ”, remarcă Perilli.
Judecătorul a enumerat, de asemenea, 11 exemple semnificative în care prezumția de nevinovăție a suspecților a fost ignorată și au fost arestați din nou, inclusiv cazurile jurnaliștilor Ahmet Altan și Ayșenur Parıldak, activistul Osman Kavala, principalul parlamentar de opoziție Enis Berberoğlu și parlamentari pro-kurzi, precum Ayhan Bilgen, Nursel Aydoğan, Ferhat Encü și Besime Konca.
„În aproape toate cazurile de re-arestare, deciziile de re-arestare au fost declanșate fie de declarația unui politician AKP, fie de un mesaj al unui jurnalist pro-Erdoğan care a fost postat online”, a spus Perilli.
Aproximativ 500.000 de persoane au fost supuse urmăririi penale după puciul eșuat, potrivit Ministerului Justiției, iar peste 30.000 de adepți Gülen se află după gratii.
Peste 150.000 de cetățeni turci au fost concediați după puciul eșuat din 2016, majoritatea fiind funcționari publici din sistemul educațional sau juridic.
Mai mult, peste 700 de copii cu vârsta sub 6 ani își însoțesc mamele în închisoare și trăiesc în condiții precare.
Mai multe rapoarte internaționale indică faptul că incidentele de tortură și de tratamente rele au fost în creștere după lovitura de stat eșuată din 2016, în centrele de detenție turcești.
