Amnesty International a fost criticată pentru că a trecut cu vederea încălcările sistematice împotriva persoanelor asociate cu Mișcarea Gülen, relatează Turkish Minutes.
În noul raport, care evidențiază consecințele îngrozitoare ale escaladării conflictelor și defalcării dreptului internațional în întreaga lume, tratează diverse probleme juridice în secțiunea sa din Turcia, de la detenții ilegale la libertatea de exprimare.
Criticii au remarcat că raportul omite în mod evident orice mențiune despre greutățile cu care se confruntă persoanele acuzate de legături cu Mișcarea Gülen.
Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că guvernul turc continuă să reprime grupul, pe care îl acuză pentru o tentativă de lovitură de stat din 2016.
Avocatul pentru drepturile omului, Hakan Kaplankaya, a apelat la rețelele de socializare pentru a sublinia omisiunea, spunând că raportul Amnesty nu a luat în considerare persecuția severă și continuă a membrilor mișcării.
Un exemplu evident este situația dificilă a jurnalistului Mehmet Kamış, fost redactor-șef adjunct al ziarului Zaman, acum închis, care a fost reținut în noiembrie sub acuzația de terorism și lovitura de stat.
Kamış, care anterior fusese condamnat în lipsă de dovezi, riscă mai multe condamnări pe viaţă şi ani suplimentari pentru presupusa apartenenţă la o organizaţie teroristă.
Lipsa mențiunii lui Kamıș în raport a ridicat întrebări având în vedere că este căsătorit cu sora lui Taner Kılıç, avocat pentru drepturile refugiaților și președinte de onoare al secției din Turcia a Amnesty International.
Alte problemele ale Turciei
Raportul subliniază, de asemenea, dificultățile economice, cum ar fi Creșterea costului vieții și a problemelor de mediu, dar și vulnerabilitatea Turciei la schimbările climatice.
De asemenea, apărătorii drepturilor omului, jurnaliștii și oficialii opoziției continuă să se confrunte cu investigații și condamnări nefondate, libertatea de exprimare fiind sever restricționată de măsurile legale.
Cutremurele din februarie anul trecut au exacerbat situația și au scos la iveală insuficiențe în răspunsul guvernului, în special în ceea ce privește drepturile și nevoile persoanelor cu dizabilități.
Raportul notează că, în urma cutremurelor, accesul la platformele de social media precum Twitter și TikTok a fost restricționat, iar autoritățile au arestat persoane care au criticat gestionarea crizei de către guvern.
În ciuda acestor constatări ample, lipsa de acoperire a mișcării Gülen a stârnit critici din partea observatorilor, care văd aceasta ca o omisiune semnificativă care subminează credibilitatea raportului în oferirea unei imagini complete a peisajului drepturilor omului din Turcia.
Criticii susțin că această excludere reflectă o problemă mai largă în raportarea internațională a drepturilor omului, unde sensibilitățile și prejudecățile politice pot influența prezentarea acțiunilor statului împotriva anumitor grupuri.
Reforme urgente în Turcia
Concluziile Amnesty International solicită reforme urgente în Turcia și subliniază necesitatea unui control internațional și a unor schimbări de politică internă pentru a aborda încălcările sistemice ale drepturilor omului și pentru a asigura protecția tuturor cetățenilor și rezidenților, indiferent de originea sau credința lor.
Un punct focal al abuzului de drepturi în țară continuă să fie presupușii membri ai mișcării Gülen, potrivit raportului, cu 15.539 de persoane acuzate de legături cu grupul întemnițate în iulie 2023 și multe supuse unor maltratări și lipsite de un proces echitabil. Raportul indică un model mai larg de represiune transnațională și utilizarea abuzivă a instrumentelor internaționale de aplicare a legii de către Turcia împotriva membrilor grupului.
Mișcarea Gülen, inspirată de clerul turc Fethullah Gülen din SUA, neagă implicarea în tentativa de lovitură de stat și se descrie ca o organizație pașnică a societății civile, concentrată pe educație, caritate și dialog interconfesional.
