Dr. Suzanne Egan, profesor asociat la Facultatea de Drept și director fondator al Centrului UCD pentru Drepturile Omului, a scris un articol pentru The Human Rights in Context Blog în care a explicat consecințele nerespectării deciziei CEDO în cazul Yalçınkaya, de către autoritățile turce.
Unii analiști cred că Erdoğan a transformat Republica laică Turcia fondată de Atatürk într-un „regim autoritar islamist populist”.Alți experți susțin că, în ciuda pagubelor cauzate de islamiștii politici în sistemul secular democratic, secularismul nu poate fi eliminat complet în viața socială.
Cabinetul lui Erdogan a fost considerat de mulți observatori, jurnaliști și utilizatori ai rețelelor sociale ca fiind o manevră strategică a lui Erdoğan de a-și îmbunătăți imaginea, prezentându-se ca fiind „democrați”.
Poporul turc îl va alege fie pe președintele în exercițiu, Recep Tayyip Erdoğan, care este la putere din 2003, fie pe liderul principalului partid de opoziție CHP, Kemal Kılıçdaroğlu, care candidează în calitate de candidat comun al unui grup de șase partide.
Punctul comun al declarațiilor emise de organizațiile profesionale cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, este întotdeauna apelul la „încetarea violenței și a cenzurii împotriva jurnaliştilor”. Însă, acest apel nu este suficient continuat, mai ales, două indispensabile componente ale democrațiilor, „libertatea de opinie și de gândire și dreptul de acces la informații publice”, sunt încălcate.
Ministerul Justiției din Turcia utilizează un sistem bazat pe inteligență artificială pentru a analiza dosare judiciare și a identifica posibile legături cu...
