Faimosul filantrop turc, Osman Kavala a vorbit despre „criza legală” din Turcia, acuzând guvernul turc că folosește cazul Gezi pentru a elimina opoziția, conform presei turcești.
Kavala a declarat, pe 15 ianuarie, într-un interviu cu İrfan Aktan de la postul de știri online Artı Gerçek că guvernul turc folosește procesul Gezi ca pârghie politică.
În interviu, Kavala a evaluat recenta „criză legală” din jurul eliberării deputatului Partidului Muncitorilor din Turcia (TİP), Can Atalay.
Acesta a declarat că insistența guvernului de a nu-l elibera pe Atalay, în ciuda hotărârilor Curții Constituționale, a apărut din dorința de a menține pârghia politică pe care guvernul credea că le-au oferit-o procesele Gezi.
„Guvernul a transmis un mesaj puternic cu aceste procese organizațiilor societății civile și le-a spus să nu se implice în activități care să-i deranjeze”, spune Kavala.
Kavala a spus că strategia guvernului turc a formulat obiecții internaționale față de închisorile din procesul Gezi ca „intervenții politice”, întărindu-le afirmațiile conform cărora protestele au fost încercări ale unor puteri străine de a răsturna guvernul.
Kavala, închisoare pe viață
Influentul om de afaceri și filantrop se află în închisoare din 2017 pentru „încercarea de a răsturna guvernul Republicii Turcia” în timpul protestelor de la Gezi din 2013.
În 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a cerut eliberarea imediată a lui Kavala, Parlamentul European i-a „condamnat serios” condamnarea pe viață, iar Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a permis autorităților turce să-l elibereze pe Kavala până la 1 ianuarie 2024.
Kavala este închis de peste șase ani, executând pedeapsa pe viață cu agravare fără eliberare condiționată, aprobată de cea mai înaltă instanță de apel din Turcia în septembrie 2022. Curtea de Casație a menținut, de asemenea, pedepsele de 18 ani ale urbanistului Tayfun Kahraman, deputatul TİP, Can Atalay, regizori Çiğdem Mater și Mine Özerden.
Cel mai mare val de proteste din istoria Turciei
Milioane de turci au ieșit în stradă, la sfârșitul lunii mai în 2013, pentru a protesta împotriva guvernului turc.
Protestele din Parcul Gezi au început inițial la Istanbul în mai 2013, ca o reacție la planurile de renovare ale Partidului Justiției și Dezvoltarii (AKP), care avea drept scop construirea unei replici a cazărmilor otomane pe puținele locuri verzi rămase din oraș. Urmând să se transforme în cel mai mare val de proteste împotriva guvernului din istoria Turciei.
Cu toate acestea, prim-ministrul de atunci, Recep Tayyip Erdoğan a refuzat să se retragă din planurile de construcție. „Orice ar face, noi vom continua”, a spus Erdogan.
Ziua care a schimbat cursul evenimentelor a fost 31 mai, când numărul celor răniți a crescut dramatic. Pe lângă cei 3.000 de protestatari arestați, au fost înregistrate 11 decese și peste 8.000 de răniți.
La fel ca în cazul de corupție din 2013, un număr de 16 persoane, printre care și Osman Kavala au primit condamnare pe viață, fără nicio dovadă concretă.
