vineri, martie 29, 2024

Eveniment de amploare . Reuniunea istoricilor români, la Cluj Napoca.

Prima ediție a Congresului Național al Istoricilor Români (CNIR), cea mai mare manifestare științifică din domeniul istoriei din România în ultimii 36 de ani, va fi organizat săptămâna aceasta de Universitatea Babeș-Bolyai, în colaborare cu Academia Română și Comitetul Național al Istoricilor din România. Evenimentul, marchează și împlinirea a 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial pentru eliberarea Transilvaniei.

Este prima asemenea manifestare din ultimele decenii, după Congresul Mondial de Istorie de la București, care a avut loc în anul 1980.

„Istoria sau științele istorice, cum sunt denumite de către specialiști domeniile complexe și variate ale cercetării trecutului omenesc, se află azi într-un moment de mare cumpănă, ca și întreaga societate contemporană. Cei care sunt datori să realizeze cercetarea trecutului sunt istoricii, singurii care au capacitatea să ajungă la izvoare, să extragă din ele adevărul (parțial) și să-l explice publicului. Credibilitatea unui domeniu este asigurată exclusiv de specialiștii, cei care au fost pregătiți anume să studieze acel domeniu”, a declarat academicianul Ioan Aurel Pop, rectorul Universității Babeș-Bolyai. Potrivit istoricului clujean, menirea acestui congres vizează, printre altele, dorința de reașezare pe baze sigure a prestigiului istoriei ca formă de cunoaștere a vieții omenirii și a poporului român, de revigorare a cercetării științifice în domeniu, de reconsiderare a statutului istoricului în societate și de asigurare a statutului de disciplină școlară a istoriei, la toate clasele și profilurile, în acord cu importanța cunoașterii istorice.

„Prin aceasta, specialiștii își propun să reconfere ființelor și comunităților umane demnitatea, capacitatea de alegere și de judecată, discernământul și creativitatea, spre revigorarea idealurilor care au făcut posibilă lumea și care se bazează pe cunoaștere, comparație și credință, pe dialog, dreptate și adevăr, toate acestea subsumate binelui individual și general”, a mai spus academicianul.

La eveniment vor participa 447 de istorici români atât din țară, cât și din Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Italia, Austria, Germania, Franța, Israel și Canada. Congresul este structurat în 6 sesiuni plenare, 47 de secțiuni și 19 mese rotunde.

Ionuț Cojocaru despre Ramadan: „Luna empatiei, luna solidarității, luna unității”.(Part II)

Ionuț Cojocaru, expert în politică externă și specializat în domeniul otoman și turc, a vorbit cu reporterii Zaman România, într-un articol în două părți. Prima parte conținând aspecte legate despre viața politică și religioasă de la Abdülhamid al II -lea, trecând în revistă perioada lui Ataturk până la Erdoğan.

Erdoğan va merge la Casa Albă pentru prima dată ca invitat a lui Joe Biden

Dacă informațiile se dovedesc adevărate, Erdogan și Biden, care au purtat deja discuții la summituri internaționale, se vor întâlni pentru prima dată în Biroul Oval.

Turcia a urcat 8 locuri în raportul Fericirii Mondiale. Bătrânii mai fericiți decât cei tineri

Raportul anual arată o schimbare notabilă, deoarece Statele Unite și Germania au coborât din primele 20 și sunt acum pe locurile 23, respectiv 24. Între timp, Costa Rica și Kuweit au făcut progrese semnificative, trecând în top 20 pe locurile 12 și, respectiv, 13.

Bulgaria în spațiului Schengen: Coadă de camioane de 20 de kilometri la Edirne

Bulgaria în spațiului Schengen: Coadă de camioane de 20 de kilometri la Edirne

Ionuț Cojocaru despre Ramadan și Atatürk: „Nu a fost interzisă religia.”/ „Președintele care a construit peste 13.000 de moschei..”(Part.I)

Ionuț Cojocaru, expert în politică externă și specializat în domeniul otoman și turc, a vorbit cu reporterii Zaman România despre islam, schimbările în societatea turcă în perioada lui Atatürk, dar și viața politică și religioasă din Turcia de azi.

Despăgubire de 4.670 de dolari pentru familiile minerilor care au murit în dezastru din Turcia

Deși, asigurarea pentru accidentele miniere a fost recent crescută la 1 milion de lire turcești (31.145 de dolari), familiile victimelor celor nouă mineri îngropați sub o alunecare de teren contaminată cu cianuri și acid sulfuric trebuie să se mulțumească cu suma de 150.000 de lire (4.670 de dolari).