luni, aprilie 15, 2024

Dumitru Borțun despre alegerile din Turcia: „Nu cred că îi va convinge pe adepții lui Erdogan, dar cred că îi va mobiliza la vot pe cetățenii turci cu valori moderne”

Alegerile prezidențiale și parlamentare din Turcia sunt considerate cele mai importante la nivel mondial în 2023. Pe 14 mai, turcii au mers la vot pentru a-și alege cel de-al 13-lea președinte și al 28-lea mandatar al parlamentului, fiind una dintre cele mai importante zile din istoria modernă a țării.

Dumitru Borţun, specialist în comunicare și profesor universitar la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice-SNSPA, din București a vorbit cu reporterii Zaman România despre sloganele din campania electorală, impactul cutremurelor asupra alegerilor și viitorul Turciei.

Cum ați aprecia campania electorală pentru aceste alegeri prezidențiale?

Campania electorală a fost specifică oricărei țări care se află în pragul unei mari schimbări, în care electoratul este polarizat, iar ponderea celor care vor schimbarea este egală cu ponderea celor care nu o vor. 

Tot tipic mi s-a părut apelul la frică, la elemente care să sperie populația – de pildă, ideea că opoziția ar fi susținută de SUA – așadar, dacă ar câștiga alegerile, ea ar subordona țara intereselor americane. Ceea ce mi s-a părut inedit și, poate, specific Turciei, este climatul civilizat al dialogului electoral, precum și absența acuzațiilor de fraudare a alegerilor. Poate că ține de un anumit ethos al poporului turc, dar poate că au existat și astfel de manifestări, care nu au ajuns până la noi…

Și-a schimbat Erdogan strategia discursivă pentru alegerile din 2023 comparativ cu ceilalți ani electorali?

Cred că a fost mai puțin virulent împotriva Occidentului. Totodată, a ținut să precizeze că Rusia este un partener important al Turciei – cu toate implicațiile ce decurg din această afirmație. Cred că a înțeles că interesul imediat al populației nu este cel de natură geopolitică, ci acela legat de nevoile zilnice ale populației sinistrate în urma cutremurului, ale imigranților sirieni, ale păturii urbane afectate de criza economică. În comparație cu campania precedentă, discursul lui Erdogan mi s-a părut mai empatic, mai plin de compasiune și mai focusat pe problemele interne și pe nevoile imediate ale poporului turc. Mai… „domestic”!

Care sunt principalele caracteristici și tehnici folosite de către Erdogan în discursul său de dinainte de alegeri? Am observat că folosește des termenul „Secolul Turciei” și face trimiteri la Adnan Menderes, fost prim-ministru al Turciei. Credeți că este de succes o astfel de strategie, în condițiile în care populația din Turcia se confruntă cu o criza economică care le afectează major nivelul de trai?

Apelul la tradiție, la identitate și la elemente de prestigiu este întotdeauna o metodă bună, dar ea capătă o valoare excepțională în vremuri de criză, când prosperitatea economică nu mai vorbește „de la sine” în favoarea guvernanților.

De fapt, întoarcerea la proiectul imperial și recuperarea identității otomane este un program politic mai vechi, care nu a fost inițiat abia acum, în preajma alegerilor. La urma urmei, el coincide cu convingerile morale, politice și, probabil, religioase ale lui Erdogan și ale celor din jurul său. Și chiar dacă nu ar coincide, reprezintă o valoroasă „resursă semiotică” pentru legitimarea luptei pentru putere. Ei exploatează eterna nostalgie a imperiului, care bântuie popoarele din fostele imperii. S-a întâmplat la fel în anii ˈ30 ai secolului trecut, când Stalin a renunțat la proiectul societal propus de revoluționarii leniniști, pe care i-a exterminat în Gulag; s-a întâmplat mai recent, când Putin a renunțat la proiectul de emancipare inițiat de Gorbaciov; s-a întâmplat în Turcia, când Erdogan a instaurat „sistemul prezidențial”, diametral opus modelului de republică laică propus de Atatürk. De fiecare dată, adepții modelului alternativ au fost nimiciți fără milă.

Credeți că a afectat cutremurul din Turcia poziția lui Erdogan în aceasta campanie electorală?

Poate în sensul că oamenii lipsiți de locuințe și locuri de muncă vor simți mai acut nevoia de protecție, iar stilul paternalist al președintelui Erdogan ar putea să-i atragă mai mult decât discursul lui Kılıçdaroğlu, care vorbește despre libertate, drepturile omului și egalitatea în fața legii. Dar să nu uităm că tragedia cutremurului a scos în evidență structura putredă, coruptă a administrației publice, despre care opoziția afirmă că este definitorie pentru regimul Erdogan.

Credeți că discursul și strategiile partidelor din opoziție vor ajunge cu succes la turci într-atât cât să câștige alegerile? Principalul contracandidat a lui Erdogan, Kemal Kılıçdaroğlu a lansat campania electorală cu sloganul „Îți promit că primăvara va veni din nou”? Credeți că este unul destul de puternic de a câștiga împotriva lui Erdogan?

Nu cred că îi va convinge pe adepții lui Erdogan, dar cred că îi va mobiliza la vot pe cetățenii turci cu valori moderne, care aspiră la drepturi civile și libertăți democratice. Sloganul este suficient de vag pentru a mobiliza segmente diferite ale electoratului democrat; la urma urmei, fiecare poate înțelege altceva prin „primăvară”, în funcție de idealul lui de viață. 

Se vorbește despre referendum pentru dreptul de a purta văl. Este acesta o problemă socială în Turcia sau doar un joc politic?

Sigur că este un joc politic, dar este așa ceva fiindcă pentru tradiționaliști este o problemă socială, de identitate culturală și de prestigiu. Cine a citit romanul Zăpada, al lui Omar Pamuk, știe la ce mă refer. Pentru anumiți turci, vălul e o problemă de viață și de moarte.

În cazul în care Erdogan o să câștige. Care sunt previziunile dvs. pentru Turcia, din punct de vedere politic și social?

Văd o prelungire și o agravare a crizei economice. Actuala criză nu este o simplă criză ciclică, este una structurală, care ține de contradicția dintre infrastructura tehnică și economică modernă și suprastructura politică premodernă a Turciei lui Erdogan.

Este exact problema României, dar în cazul acesteia, apartenența la Uniunea Europeană mai amortizează impactul dintre cele două elemente ale civilizației. Blocurile de locuințe pe care le-am văzut prăbușindu-se ca niște castele de nisip sunt imaginea empirică a acestei contradicții. Corupția este invizibilă, stă ascunsă, dar efectele ei se văd cu ochiul liber.

Care sunt previziunile dv. în cazul în care opoziția câștigă? Credeți că vom asista la o schimbare de strategie a Turciei?

După câțiva ani de clarificare și de adaptarea noilor structuri la oameni și a oamenilor la noile structuri, se va face simțită și schimbarea strategică. Trebuie să avem răbdare. Toate sistemele au o capacitate mai mare sau mai mică de învățare. Sistemele sociale, de asemenea, fiecare învață cu o viteză proprie.

Turcia a jucat un rol de echilibru între Ucraina și Rusia. În cazul în care opoziție câștigă, credeți că o să se schimbe poziția Turciei față de război?  

Cu timpul, da. Poate nu a doua zi, de la prima oră, dar raportarea la acest conflict va fi alta.

Aveți un pronostic pentru alegerile din Turcia?

Nu am niciun pronostic. Speranțe am, dar nu-mi permit să-mi iau speranțele drept realitate. Nici măcar drept probabilitate. 

Festivalul Lalelelor în Istanbul. Iată unde poți să găsești grădinile cu lalele!

Mugurii de lalele, care sunt produși în principal pentru această ocazie în orașul Konya, înfloresc în aprilie și poate ține până în mai, în funcție de vreme. 

Din Dubai până în Chile, serialele turcești cuceresc lumea. Cum sunt produse faimoasele seriale

În cartierului Tophane, din Istanbul, pescărușii sunt împrăștiați de o dronă care filmează un polițist care arestează tânără. Filmarea este numit „Dengeler”, unul dintre cele aproximativ 60 filmate anual în Turcia, care au făcut ca Istanbulul și alte orașe turcești să fie cunoscute telespectatorilor din aproape 170 de țări din întreaga lume. 

Muzeele din Turcia: 4 milioane de vizitatori în primele 3 luni a anului 2024. Care au fost cele mai vizitate muzee

Potrivit unui anunț recent făcut de Ministrul Culturii și Turismului, Mehmet Nuri Ersoy, în special, Muzeul Mevlana din orașul central Konya a atras peste 383.000 de vizitatori, urmat de situl arheologic Hierapolis, din provincia vestică Denizli, cu 259.000 de vizitatori. 

Vacanța de Ramadan de 9 zile. Turcii iau în asalt insulele grecești

Vacanța de Ramadan de 9 zile. Turcii iau în asalt insulele grecești

„Calapodul fesului”, povestea de Bairam a lui Aziz Nesin, cunoscut ca și Caragiale al Turciei

De bairam, in fiecare casă se cumpara zaharicale. În anii aceia, în casa noastra nu prea erau zaharicale de bairam. Musafirii care veneau la noi aduceau o cutie cu dulciuri anume pentru bairam. Dar dulciurile aduse de musafiri nu era pentru noi, le țineam ca să avem cu ce trata musafirii ce vor sosi mai târziu..