vineri, noiembrie 20, 2020

Sala Tancred Bănățeanu a Muzeului Național al Țăranului Român

„Minunata lume nouă – Case ale migranților români”

Expoziția „Minunata lume nouă – Case ale migranților români” a fost vernisată, vineri, la Sala Tancred Bănățeanu a Muzeului Național al Țăranului Român. Evenimentul, în cadrul căruia sunt prezentate peste 250 de fotografii ale unor case din Țara Oașului, Maramureș și Bucovina, regiuni din Nordul României cu un accentuat caracter rural, obiceiuri și locuitori ai zonelor, își propune să puncteze diverse aspecte ale migrației și boom-ului din construcții, ilustrând consecințele acestora asupra satelor, regiunii și peisajului cultural.  Cele mai multe fotografii din expoziție sunt realizate de fotograful Petruț Călinescu. Alte fotografii aparțin artistului Matei Bejenaru precum și unui număr important de cercetători care au documentat această temă în România și în țările de destinație: Remus Gabriel Anghel, Eli Bădică, Carmen Chasovschi, Pietro Cingolani, Ionuț Dulămiță, Anamaria Iuga, Andra Jacob Larionescu, Daniela Moisa, Diana Necoară, Cristina Toderaș, Amelia Tue, Ciprian Vațe.

Ioana Drăgan, director general al Direcției Reprezentanțe în Străinătate din cadrul ICR, a afirmat că ceea ce se întâmplă în satele din Nordul României reprezintă „un proiect viu, în dezvoltare, care nu se închide, care nu lasă indiferent, care deschide mereu și pretutindeni oportunități noi, pentru cercetare, studiu, analiză și pentru abordări artistice precum cele care se pot admira în cadrul expoziției”.

Ea a precizat că tema expoziției „derivă dintr-un fenomen amplu, cel al migrației pe care România l-a cunoscut în ultimii 25 de ani, pe diferite etape și cu diferite forme de manifestare, un fenomen care a generat profunde transformări sociale și demografice, strămutări și o serie de mutații în multiple planuri, printre care cele arhitectural — subiectul expoziției—, urban, rural, cu nenumărate implicații în ceea ce privește relațiile interumane”.

Drăgan a afirmat că fenomenul construcțiilor noi, a „caselor făloase, de sorginte occidentală” nu se întâlnește doar în România, acestea putând fi întâlnite „și în alte spații geografice și în alte țări din jurul nostru”. Raluca Buțincu Betea, unul dintre curatorii expoziției a declarat că ideea expoziției a apărut în 2014, inițial fiind vorba de alăturarea unor fotografii alb-negru realizate în anii ’50-’60 de fotograful Ioniță G. Andron cu fotografii color realizate de Petruț Călinescu.

„Ideea proiectului a luat naștere în urmă cu peste doi ani, în 2014, când i-am propus lui Beate Wild să organizăm o expoziție despre transformările importante pe care peisajul cultural din Țara Oașului le-a cunoscut în ultima perioadă. Inițial am vrut să facem acest lucru prin alăturarea unor fotografii alb-negru realizate de fotograful Ioniță G. Andron care a fotografiat satele oșenești în perioada anilor ’50-’60 și să le alăturăm cu fotografiile color ale lui Petruț Călinescu din cadrul proiectului său ‘Mândrie și beton’. Analizând mai bine această idee inițială ne-am dat seama că de fapt ar fi mai important să punem accent pe perioada contemporană, pe actualitate, pe ultimii 20 de ani, așa că ne-am îndreptat atenția asupra migrației internaționale a românilor și a boom-ului în construcții”, a afirmat Raluca Buțincu Betea.Expoziția este curatoriată de Beate Wild, coordonatorul Muzeului Culturilor Europene de la Berlin, și Raluca Buțincu Betea, de la Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” de la Berlin.Expoziţia „Minunata lume nouă – case ale migranţilor români”, care va fi vernisată vineri, 4 august, îşi propune să puncteze diverse aspecte ale migraţiei şi boom-ului din construcţii, ilustrând consecinţele acestora asupra satelor, regiunii şi peisajului cultural.

Minunata lume nouă prezintă exemple de casedin Ţara Oaşului, Maramureş şi Bucovina, regiuni din Nordul României cu un accentuat caracter rural.

Visul de a avea propria casă este foarte răspândit. Dorinţa de a construi ceva care dăinuie, pentru sine şi pentru copii, reprezintă în multe ţări ţelul agoniselii pentru familiile şi cuplurile tinere. O casă poate să însemne însă mult mai mult decât „acasă”. Casele construite de migranţii români în ţară sunt în primul rând semne vizibile ale succesului, hărniciei şi ascensiunii sociale a proprietarilor, plecaţi din cauza situaţiei economice din satele natale pentru a lucra în străinătate. Pentru proprietari ele reprezintă în acelaşi timp un stil de viaţă modern, occidental şi o nouă estetică.

La București, expoziția va fi însoțită de un program special de evenimente conexe, format din patru proiecții de filme documentare care analizează tema migrației din perspective diferite.

Bolnava de cancer a murit după ce Turcia a refuzat să-i fie eliberat un pașaport

Bolnava de cancer a murit după ce Turcia a refuzat să-i fie eliberat un pașaport

Musulmanii dezbat despre Islamul european: “Agresorii au venit din mijlocul nostru ”

După atacurile teroriste consecutive în Franța și Austria, islamul și musulmanii au devenit din nou un punct de dezbatere. În timp ce opinia dominantă în țările islamice este adesea că atacurile sunt o reacție la ceea ce au făcut țările occidentale în Orientul Mijlociu, unii musulmani au exprimat opinii diferite care au început să obțină sprijin, în special în Europa.

63.000 de persoane urmărite penal pentru că l-ar fi insultat pe Erdoğan

63.041 de persoane au fost acuzate de insultarea președintelui începând cu 2014, de când Recep Tayyip Erdoğan a fost ales, potrivit unui raport al unui deputat de opoziție, citat de Turkish Minutes.

Tineri soldați condamnați pe viață, achitați, după 4 ani. Cine plătește durerile bâlciului din Turcia?

Într-o dimineață din mijlocul verii a anului 2016, peste 400 de soldați turci au fost dezbrăcați, înfometați și chinuiți fizic și psihic, fotografiați într-un hambar de cai din Ankara.

Povestea unui profesor turc care a trebuit să se mute în 4 țări ca să evite extrădarea

Un profesor turc care predă în Libia a povestit despre experiențele sale după puciul eșuat din 15 iulie 2016, de când s-a mutat în patru țări diferite pentru a evita extrădarea în Turcia.

Primul ministru albanez a plantat copaci pentru Erdoğan

Premierul Edi Rama a plantat copaci în lacul Farka dın apropiere capitalei Tirana, ca parte a inițiativei Turciei de a planta 1.000...

Drame umane: Deținuții infectați cu COVID-19 în închisorile din Turcia: ”Am fost lăsați aici să murim”

Un deținut a trimis o scrisoare către oficialii turci și către presă, în care a descris condițiile în care trăiesc, raportând  tortura...

Pacienți străini COVID-19 care călătoresc în Turcia în ambulanțe aeriene private pentru tratament

Turcia a acceptat pacienții COVID-19 din străinătate care călătoresc în ambulanțe aeriene private la un cost de aproximativ 20.000 de dolari