joi, iunie 24, 2021

Sala Tancred Bănățeanu a Muzeului Național al Țăranului Român

„Minunata lume nouă – Case ale migranților români”

Expoziția „Minunata lume nouă – Case ale migranților români” a fost vernisată, vineri, la Sala Tancred Bănățeanu a Muzeului Național al Țăranului Român. Evenimentul, în cadrul căruia sunt prezentate peste 250 de fotografii ale unor case din Țara Oașului, Maramureș și Bucovina, regiuni din Nordul României cu un accentuat caracter rural, obiceiuri și locuitori ai zonelor, își propune să puncteze diverse aspecte ale migrației și boom-ului din construcții, ilustrând consecințele acestora asupra satelor, regiunii și peisajului cultural.  Cele mai multe fotografii din expoziție sunt realizate de fotograful Petruț Călinescu. Alte fotografii aparțin artistului Matei Bejenaru precum și unui număr important de cercetători care au documentat această temă în România și în țările de destinație: Remus Gabriel Anghel, Eli Bădică, Carmen Chasovschi, Pietro Cingolani, Ionuț Dulămiță, Anamaria Iuga, Andra Jacob Larionescu, Daniela Moisa, Diana Necoară, Cristina Toderaș, Amelia Tue, Ciprian Vațe.

Ioana Drăgan, director general al Direcției Reprezentanțe în Străinătate din cadrul ICR, a afirmat că ceea ce se întâmplă în satele din Nordul României reprezintă „un proiect viu, în dezvoltare, care nu se închide, care nu lasă indiferent, care deschide mereu și pretutindeni oportunități noi, pentru cercetare, studiu, analiză și pentru abordări artistice precum cele care se pot admira în cadrul expoziției”.

Ea a precizat că tema expoziției „derivă dintr-un fenomen amplu, cel al migrației pe care România l-a cunoscut în ultimii 25 de ani, pe diferite etape și cu diferite forme de manifestare, un fenomen care a generat profunde transformări sociale și demografice, strămutări și o serie de mutații în multiple planuri, printre care cele arhitectural — subiectul expoziției—, urban, rural, cu nenumărate implicații în ceea ce privește relațiile interumane”.

Drăgan a afirmat că fenomenul construcțiilor noi, a „caselor făloase, de sorginte occidentală” nu se întâlnește doar în România, acestea putând fi întâlnite „și în alte spații geografice și în alte țări din jurul nostru”. Raluca Buțincu Betea, unul dintre curatorii expoziției a declarat că ideea expoziției a apărut în 2014, inițial fiind vorba de alăturarea unor fotografii alb-negru realizate în anii ’50-’60 de fotograful Ioniță G. Andron cu fotografii color realizate de Petruț Călinescu.

„Ideea proiectului a luat naștere în urmă cu peste doi ani, în 2014, când i-am propus lui Beate Wild să organizăm o expoziție despre transformările importante pe care peisajul cultural din Țara Oașului le-a cunoscut în ultima perioadă. Inițial am vrut să facem acest lucru prin alăturarea unor fotografii alb-negru realizate de fotograful Ioniță G. Andron care a fotografiat satele oșenești în perioada anilor ’50-’60 și să le alăturăm cu fotografiile color ale lui Petruț Călinescu din cadrul proiectului său ‘Mândrie și beton’. Analizând mai bine această idee inițială ne-am dat seama că de fapt ar fi mai important să punem accent pe perioada contemporană, pe actualitate, pe ultimii 20 de ani, așa că ne-am îndreptat atenția asupra migrației internaționale a românilor și a boom-ului în construcții”, a afirmat Raluca Buțincu Betea.Expoziția este curatoriată de Beate Wild, coordonatorul Muzeului Culturilor Europene de la Berlin, și Raluca Buțincu Betea, de la Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” de la Berlin.Expoziţia „Minunata lume nouă – case ale migranţilor români”, care va fi vernisată vineri, 4 august, îşi propune să puncteze diverse aspecte ale migraţiei şi boom-ului din construcţii, ilustrând consecinţele acestora asupra satelor, regiunii şi peisajului cultural.

Minunata lume nouă prezintă exemple de casedin Ţara Oaşului, Maramureş şi Bucovina, regiuni din Nordul României cu un accentuat caracter rural.

Visul de a avea propria casă este foarte răspândit. Dorinţa de a construi ceva care dăinuie, pentru sine şi pentru copii, reprezintă în multe ţări ţelul agoniselii pentru familiile şi cuplurile tinere. O casă poate să însemne însă mult mai mult decât „acasă”. Casele construite de migranţii români în ţară sunt în primul rând semne vizibile ale succesului, hărniciei şi ascensiunii sociale a proprietarilor, plecaţi din cauza situaţiei economice din satele natale pentru a lucra în străinătate. Pentru proprietari ele reprezintă în acelaşi timp un stil de viaţă modern, occidental şi o nouă estetică.

La București, expoziția va fi însoțită de un program special de evenimente conexe, format din patru proiecții de filme documentare care analizează tema migrației din perspective diferite.

Antalya:Un bărbat a făcut un mormânt pentru câinele său

Antalya:Un bărbat a făcut un mormânt pentru câinele său

Istanbul: Primul magazin de modă va fi restaurat

Istanbul: Primul magazin de modă va fi restaurat

Fraudă de 500 de milioane de dolari. SUA cere sechestrarea activelor companiei unui afacerist turc acuzat

Fraudă de 500 de milioane de dolari. SUA cere sechestrarea activelor companiei unui afacerist turc acuzat

Human Rights Watch:Turcia se laudă cu răpirea cetățenilor turci din străinătate

Human Rights Watch:Turcia se laudă cu răpirea cetățenilor turci din străinătate

Turcia a deportat un cetățean japonez care omora și mânca pisicile de pe stradă

Turcia a deportat un cetățean japonez care omora și mânca pisicile de pe stradă

Turcia: Un mesaj pe o piatră dezvăluie povestea unei fete de 12 ani care a fost violată

Turcia: Un mesaj pe o piatră dezvăluie povestea unei fete de 12 ani care a fost violată

Turcia sub sindromul Mesia. Mafiotul turc văzut ca salvatorul țării

Turcia sub sindromul Mesia. Mafiotul turc văzut ca salvatorul țării