duminică, octombrie 1, 2023

Jocurile politice ale statului turc cu jihadiștii

Numele Abdulhakim Belhaj și Mahdi Al Harati vi se par cunoscute? Ambii au avut un rol important în procesul politic care a culminat cu căderea lui Qaddafi, în Libia.

O vreme, Harati a fost cunoscut drept omul „care a sărutat fruntea lui Erdoğan”.

Libia a servit ca sediu al grupărilor jihadiste. Din 2011, SUA au transferat jihadiști și arme din Libia în Siria. S-a spus că navele s-au stabilit în Port Alexandretta și că autostrada ar fi  fost folosită pentru a livra arme în Siria. O schemă de livrare de arme cu camioane pe care cotidianul turc Cumhuriyet, a dezvăluit-o ca făcând parte din acest proces. 

Pe atunci, guvernul turc nu a văzut nici un rău în jihadiștii transferați în Siria prin Turcia, sub egida anumitor guverne străine, aceleași cărora li se opune Ankara acum, în Libia și Siria. Mai mult, spitalele din Istanbul au făcut echipă cu jihadiști libieni.

Mahdi Al Harati a fost unul dintre membrii flotei turcești care a adus ajutor în Gaza în 2010 și s-a confruntat cu atacuri din partea Israelului. 

S-a spus că Al Harati ”sărută fruntea lui Erdogan” atunci când premierul de atunci i-a vizitat  într-un spital pe cei răniți în incident, inclusiv Harati fiind printre cei răniți. 

Deși, spaniolul a fost anchetat pentru rolul său în atacurile sângeroase din Madrid din 2004, Harati a fost văzut într-un campus în Muntele Zawiya din Siria, în apropierea Idlib, în ​​octombrie 2011.

Pe de altă parte, Belhaj a intrat în Turcia de mai multe ori între 2011 și 2012. S-a spus că a reorganizat o unitate de aproximativ 1.500 de membri în Siria și că a avut un birou în Incirlik. 

În afară  acestor două figuri simbolice, alte sute de jihadiști libieni au jucat un rol important în războiul din Siria. Însă, Harati și Belhaj au revenit în 2017 în mijlocul crizei Qatar-Saudite care a implicat alte state din Golf.

În acel an, Arabia Saudită, Bahrain, Emiratele Arabe Unite și Egipt au publicat o declarație comună care acuza 52 de persoane ca fiind teroriste. Pe listă erau incluși câțiva oficiali din Qatar. Totuși, lipsa informațiilor pe care le avem despre locația lor este un exemplu izbitor al modului în care guvernele turcești își desfășoară politica externă.

Astăzi, se spune că acest transfer de jihadiști a fost întors. Jihadiștii din Idlib sunt transferați în Libia pentru a ajuta guvernul acordului național de la Tripoli, care este susținut de guvernul turc.

Capturarea unor nave turcești  de către armata națională condusă de Haftar ar fi avut drept  scop să găsească jihadiști și arme, dar există și alte dimensiuni ale acestui incident. 

În contradicție cu Occidentul, în Mediterana de Est, Turcia a deschis un front împotriva lumii arabe prin incursiunile sale din Libia.

 Incursiunile Turciei în Mediterana de Est au creat probleme pentru anumite țări precum Egiptul. Prezența sa în Libia plasează direct Ankara într-un conflict împotriva Emiratelor Unite și Arabiei Saudite, două țări cu care întreține deja relații tensionate. 

De asemenea, Ankara creează tensiuni și cu Egiptul. Președintele Egiptului, Abdel Fattah Al-Sisi, a declarat recent că „regretă că nu a trimis forțe militare în Libia”.

 Într-o declarație pe care a dat-o ziarului egiptean Al Ahram, el s-a angajat să „nu lase puterile străine să câștige teritoriu în Libia și că aceasta este o problemă de securitate națională pentru Egipt”.

În timp ce accentul lui Erdogan a picat pe „preocupările de securitate națională” în operațiunile din Siria, dacă Turcia trimite trupe în Libia, atât Egiptul cât și Arabia Saudită vor urma exemplul. 

În afară de aceasta, implicarea lor în Libia nu ar trebui să aibă legătură cu sprijinirea lui  Haftar, ci  cu expansiunea turcă. 

Faptul că  Armata Naționalăpăstrează în detenție  o navă care transporta membri ai echipajului turc, ne prezintă un exemplu dintre cele mai proaste scenarii posibile. Pare puțin probabil ca armata națională libiană să fi fost capabilă să rețină nava fără sprijinul informațiilor externe. Alte țări au fost, fără îndoială, implicate.

Care va fi următoarea mișcare a Turciei în Libia? Va transfera jihadiștii din Siria în Libia? Sau găsește noi Haratis și Belhajs în Libia?

Scopul acestei politici este de a sprijini jihadiștii, așa cum a făcut Turcia în Siria. Ankara a intrat în conflict cu statele din întreaga regiune din această cauză. În acest sens, ar trebui luate în considerare acțiunile Turciei în Mediterana de Est și în Libia.

Acest articol de opinie a fost scris de Musa Özuğurlu pentru portalul de știri Gazate Duvar.

Turcia menține condamnarea filantropului Kavala și a altor patru în procesul Gezi Park

Printre cei cinci inculpați ale căror condamnări au fost menținute se numără, pe lângă Kavala, avocatul pentru drepturile omului și parlamentarul Partidului Muncitorilor din Turcia (TİP), Can Atalay, jurnalistul și producătorul de film Çiğdem Mater, urbanistul Tayfun Kahraman și regizorul Mine Özerden.

CEDO acuză Turcia, în cazul unui profesor condamnat pentru terorism

Conform raportării lui Bünyamin Tekin de la Strasbourg, CEDO a acuzat Turcia din cauza încălcării a patru articole ale Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Instanța a decis că Turcia îi plătește profesorului 15.000 de euro pentru costuri și cheltuieli.

Raport Eurostat: Turcia are cel mai mic număr de doctor per cetățean din Europa

Turcia ocupă locul al cincilea după Germania, Italia, Franța și Spania în ceea ce privește numărul total de medici, dar ultimul cu raportul doctor per populație.

VIDEO: Atac cu bombă în Ankara, înainte de ceremonia de deschidere a parlamentului

Ministrul de Interne al Turciei, Ali Yerlikaya, a declarat, pe 1 octombrie că un atac cu bombă a fost organizat la ministerului, la ora locală 9:30 dimineața.

Ce înseamnă condamnarea CEDO pentru justiția din Turcia?

Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a decis, marți, că condamnarea de către instanțele turce a unui profesor sub acuzații de terorism pentru activități precum utilizarea unei aplicații mobile sau deținerea unui cont la o anumită bancă este ilegală.

Un turc a sunat la poliție după ce a confundat sateliții Starlink cu o invazie extraterestră

Un turc din provincia Çorum, din nordul Turciei, care a văzut pe cer sateliții la orele nopții, pe 25 septembrie, a cerut ajutorul poliției, temându-se că are loc o invazie extraterestră.

SpaceX a lui Elon Musk vrea licență pentru a lansa Starlink în Turcia

Cererea a venit la scurt timp după ce Musk a avut o întâlnire cu președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, duminică, la New York, cu ocazia Adunării Generale a ONU.