Prima ediție a Congresului Național al Istoricilor Români (CNIR), cea mai mare manifestare științifică din domeniul istoriei din România în ultimii 36 de ani, va fi organizat săptămâna aceasta de Universitatea Babeș-Bolyai, în colaborare cu Academia Română și Comitetul Național al Istoricilor din România. Evenimentul, marchează și împlinirea a 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial pentru eliberarea Transilvaniei.
Este prima asemenea manifestare din ultimele decenii, după Congresul Mondial de Istorie de la București, care a avut loc în anul 1980.
„Istoria sau științele istorice, cum sunt denumite de către specialiști domeniile complexe și variate ale cercetării trecutului omenesc, se află azi într-un moment de mare cumpănă, ca și întreaga societate contemporană. Cei care sunt datori să realizeze cercetarea trecutului sunt istoricii, singurii care au capacitatea să ajungă la izvoare, să extragă din ele adevărul (parțial) și să-l explice publicului. Credibilitatea unui domeniu este asigurată exclusiv de specialiștii, cei care au fost pregătiți anume să studieze acel domeniu”, a declarat academicianul Ioan Aurel Pop, rectorul Universității Babeș-Bolyai. Potrivit istoricului clujean, menirea acestui congres vizează, printre altele, dorința de reașezare pe baze sigure a prestigiului istoriei ca formă de cunoaștere a vieții omenirii și a poporului român, de revigorare a cercetării științifice în domeniu, de reconsiderare a statutului istoricului în societate și de asigurare a statutului de disciplină școlară a istoriei, la toate clasele și profilurile, în acord cu importanța cunoașterii istorice.
„Prin aceasta, specialiștii își propun să reconfere ființelor și comunităților umane demnitatea, capacitatea de alegere și de judecată, discernământul și creativitatea, spre revigorarea idealurilor care au făcut posibilă lumea și care se bazează pe cunoaștere, comparație și credință, pe dialog, dreptate și adevăr, toate acestea subsumate binelui individual și general”, a mai spus academicianul.
La eveniment vor participa 447 de istorici români atât din țară, cât și din Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Italia, Austria, Germania, Franța, Israel și Canada. Congresul este structurat în 6 sesiuni plenare, 47 de secțiuni și 19 mese rotunde.
