Un documentar intitulat „Turcia lui Erdogan” a fost difuzat, în exclusivitate în România, la televiziunea B1.
Documentarul urmărește evenimentele care au marcat istoria Turciei în timpul conducerii lui Recep Tayyip Erdogan, atât în timpul în care deținea funcția de premier, dar ca și președintele.
Protestele de la Gezi Park, cazul de corupția în care a fost implicată întrega familia a lui Erdogan, cunoscută ca „Cea mai mare anchetă de corupție a secolului”, urmat de puciul eșuat din 15 iulie 2016, sunt evenimentele cheie abordate în documentar, atât din perspectiva victimelor, a activiștilor, dar și a specialiștilor.
Reza Zaraab, omul cheie pentru exporturile de aur ale Turciei
În 2010, Consiliul de Securitate al ONU a impus sancțiuni dure împotriva exportului de petrol al Iranului, în speranța că va opri Iranul să-ți dezvolte programul de arme nucleare.
Iranul, în încercarea de a menține stabilitate economică, a apelat la omul de afaceri, Reza Zaraab, care trăia în Turcia.
Zaraab a reușit să exporte petrol în Turcia, în schimbul aurului, fapt care a dus ca exporturile de aur ale Turciei să explodeze, încât economia țării a crescut cu 13 procente.
„Tayyip Erdogan este prieten cu Reza Zarrab. Acesta este invitat la toate receptiile date de el. Ministrul de interne îi oferă protecție specială din partea poliției”, explică jurnalista Nazli Ilicak.
Tranzacții de milioane de dolari
Pentru a ascunde vastele sume de bani, Zaraab a conlucrat cu o bancă turcă, Halkbank, iar directorul Suleyman Aslan, care a primit un procent de milioane de dolari din sumele tranzactionate.
„Când procurorul federal a realizat că are loc o spălare de bani, ceva ilegal. A demarat o interveție, cu 14 luni înainte de scandalui din decembrie 2013. Cu 8 luni înainte de scandal, serviciile secrete au anunțat guvernul, l-au anunțat pe Erdogan că asta ar putea să pună întreg guvernul într-o poziție defavorabilă”, Mahin Zeynalov, jurnalist de investigație turc, aflat în exil.
Guvernul turc a ignorat acest semn de alarmă, afacerile au continuat, la fel și investigație de corupție.
4.5 milioane de dolari în cutii de pantofi
Cu toate acestea, în dimineața zilei de 17 decembrie 2013, poliția a percheziționat mai multe case și sedii de firme, arestând 52 de persoane.
În casa lui Zarrab fost găsiți 4.5 milioane de dolari în cutii de pantofi, în ciuda faptului că el a susținut că erau bani pentru cauze caritabile acesta a fost acuzat de 100 de tentativă de dare de mită, contrabandă si spălare de bani.
„Aveau atât de mulți bani din aceste legături încât nu mai aveau loc în apartamente.”, afirmă Aaron Stein de la The Atlantic Council.
Administrația lui Erdogan a reacționat rapid și a dat afară zeci de șefi din poliție și procurori, în încearca se a bloca investigația.
Conversația telefonică care a zguduit Turcia
Conversații telefonice private între premierul Erdogan și fiul său Bilan, au ajuns pe Youtube.
„Casele a 18 persoane sunt perchezitionate. Orice ai asupra ta, scapa repede de ele.”, îi spune Erdogan.
Se crede că era vorba un miliard de dolari, bani lichizi, iar Bilal îi spunea că sunt atât de mulți bani, încât nu poate scăpa de ei.
În încercarea de a scăpa de ultimele 30 de milioane de dolari, 6 apartamente a fost cumpărate de către avocatul lui Erdogan, Omer Faruk Akubllet, în numele premierului.
Explicația lui Erdogan: „Este o lovitură de stat”.
Bineînțeles că Erdogan a negat veridicitatea înregistrărilor și a susținut că totul este doar operațiune care încearcă să oprească progresul Turciei, de către spioni străini.
„Erdogan a venit cu această explică că ar fi fost o tentativă de lovitură de stat.”, explică Orhan Kemal Cengiz, avocat pentru drepturile omului.
La fel ca în protestele de la Gezi Park, Erdogan a încercat să dea vina pe forțele străine. Când a realizat că nu merge să dea vina pe organizații ca CIA, a ales o organizație mai aproape de casă, cu care era apropiat.
„Teoria lor este, deși nu a fost niciodată dovedită, că guleniștii, care au ocupat poziția cheie în poliție și în justiție, i-au înregistrat pe Erdogan și pe fiul său, iar aceștia au făcut publice înregistrările”, explică autoarea Elmira Baysarli.
„Erdogan i-a folosit ca un instrument pentru a devia la parcursul democrației și de la statul de drept. Este o metodă clasică. Mereu se întâmplă la fel. Când vrei să te îndepărtați de democrație, ai nevoie de un dușman.”, adaugă Orhan Kemal Cengiz.
