joi, noiembrie 21, 2024

ARCUB: O iniţiativă interesantă. Povestea unui bloc. Blocul Wilson.

Zeci de bucureșteni s-au adunat, sâmbătă seara, în curtea interioară a Blocului Wilson, pentru a participa la un eveniment menit să revitalizeze spiritul comunitar, dar și să contribuie la conștientizarea importanței arhitecturale și istorice a uneia dintre clădirile reper ale Bucureștiului, în cadrul unei inițiative care a beneficiat de susținerea Programului de microgranturi pentru proiecte comunitare, inițiat de Primăria Capitalei, prin ARCUB.

Proiectul a cuprins două etape: transformarea spațiilor de trecere din scările blocului într-o expoziție de 30 de fotografii istorice și contemporane ale zonei Bălcescu și utilizarea curții interioare ca cinematograf în aer liber. Au fost prezentate fragmente din filmul „București, orașul contrastelor”, realizat în 1936, o serie de secvențe despre orașul București selectate de acad. Constantin Bălăceanu Stolnici, precum și un fragment din muzicalul „De 3 ori Bucuresti” din 1937, coregizat de Ioan Popescu Gopo.

Construit în 1933, blocul a trecut prin cutremurele din 1944 și 1977. Bogdan Suditu, conferențiar universitar la Universitatea din București, a reliefat că în urma celui de-al doilea cutremur, colțul blocului s-a prăbușit simetric, fapt care a dus la dispariția șirului de garsoniere duble. După 1977, imobilul a fost consolidat și a fost refăcută fațada, care din convexă a devenit concavă.

„A existat într-o primă etapă, în anii ’20-’30 o anumită teamă de bloc, în ideea că nu era potrivit. Dezbaterile erau inclusiv legate de faptul că, totuși, într-un bloc ca ăsta, înălțimea camerei e doar de 3,3 metri, față de casele de dinainte. A existat o foarte mare teamă de ele. La început, o locuire la bloc a funcționat doar dacă a existat o încurajare fiscală din partea creditorului, din partea băncii și, rareori, din partea unei inițiative private. (…) Blocul acesta este unul dintre exemplele de reușită și arhitecturală, și socială. (…) În egală măsură, existau întotdeauna structurări, în sensul în care blocurile erau pentru familii care aveau în gestiunea gospodăriei și personal ajutător. Întotdeauna era o scară principală, largă, care era destinată proprietarilor și chiriașilor, dar pe de altă parte, undeva prin spate, exista o scară care trecea prin dreptul bucătăriilor și ducea undeva la o cămăruță care aparținea doamnei-domnișoarei care ajuta în gospodărie”, a explicat el.

Regizorul Kiki Vasilescu, inițiator al evenimentului, realizator de filme documentare despre arhitectură, și-a dorit ca, prin această inițiativă, oamenii să devină mai conștienți de istoria clădirii, dar și a zonei în care trăiesc.

„Atunci când cunoști arhitectura unui oraș, o simplă plimbare pe stradă devine palpitantă. E ca un film. Te uiți la o clădire și îți dai seama din ce epocă e, îți imaginezi ce a fost acolo. Nu e doar o trecere pe lângă magazine și vitrine. Ne-am gândit că am putea să explicăm și altora cam cum ar trebui să se raporteze la bucata asta de București, astfel încât să devină mai interesantă orice plimbare pe care o faci, trecând prin zona aceasta”, a spus el.

Președintele asociației de proprietari, Cristian Panait, a vorbit despre dorința de pune în valoare istoria acestui imobil.”Sperăm că am generat un precedent bun și să dea Dumnezeu să fie doar primul episod dintr-un serial cât mai complex”, a spus el.

Cristina Văileanu, reprezentant al Fundației Comunitară București a subliniat importanța proiectelor comunitare, care îi pot ajuta pe oameni să se simtă „mai mult ca acasă, la ei acasă” și „să lucreze mai mult împreună, să găsească obiective comune”.

„Asta înseamnă că ne pasă mai mult unii de alții, că ne cunoaștem vecinii mai bine și lucrurile astea pot fi foarte frumos făcute, gândindu-ne la zona în care locuim, aducând în atenția oamenilor ce s-a întâmplat acolo, încercând să găsim conexiuni cu locurile în care trăim, să le luăm cumva în stăpânire și să ne pese mai mult de ele”, a spus ea.

Blocul Wilson e extrem de valoros pentru că reprezintă o clădire-martor a istoriei bucureștene a secolului 20.

Iata istoria acestui bloc celebru preluata partial de pe http://www.bucurestiivechisinoi.ro/2017/03/50102/

„La 40 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977, care a avut 7,2 grade pe scara Richter și a durat aproape un minut, să vedem un caz celebru de imobil prăbușit în București: blocul Wilson:► 1933: se inaugurează clădirea, pe colțul bulevardului Brătianu (azi Bălcescu) cu strada Wilson (azi Dem. I. Dobrescu). Blocul Wilson (arhitect State Baloșin), finanțat de Compania Creditul Agricol, făcea parte din avangarda art deco a orașului, printre primele edificii înalte de pe axa Universitate-Romană. Mai ales colțul era spectaculos, amintea de arhitectura americană a epocii. La ultimul etaj se spune că exista o sală de sport în interbelic.► 1940: pe 10 noiembrie are loc un cutremur de 7,4 grade pe scara Richter. Blocul Wilson

supraviețuiește, însă îi e afectată structura de rezistență, la vremea construcției neexistând standarde antiseismice.► cca. 1941: la ultimul etaj se pompează beton pentru a se aduce acolo o baterie antiaeriană de apărare a capitalei pe timp de război► anii ’40 – ’60: al Doilea Război Mondial, instaurarea regimului comunist și sărăcia postbelică mută prioritățile țării și blocul Wilson nu apucă să fie consolidat. Restaurantul amenajat la parter intervine asupra stâlpilor de rezistență, pentru a câștiga spațiu.► 1977: pe 4 martie, tot colțul blocului Wilson se prăbușește simetric, dispărând șirul de garsoniere duble de acolo și ultimul etaj. Se pierde și scara principală, monumentală. Șubrezirea structurii de rezistență în 1940, adăugarea de greutate suplimentară (placa de beton) și intervenția asupra stâlpilor de rezistență de la parter au fost factorii care au determinat prăbușirea.► după 1977: imobilul e consolidat și i se reface fațada de colț, care din convexă ajunge concavă, retrasă cu aproximativ 4 metri față de amprenta inițială. Vechii locatari spun că la refacere, muncitorii au luat marmura originală care placa scările și au înlocuit-o cu materiale mai ieftine. Vârful art deco spectaculos nu reapare și blocul Wilson devine un hibrid, o combinație interbelic – anii ’70.► 1989: un nou strat de istorie se adaugă peste blocul Wilson, a cărui fațadă e ciuruită de gloanțe în timpul evenimentelor din decembrie. Unele urme de gloanțe sunt vizibile și azi.

X, platforma cheie de informarea din Turcia, pierde clienți după alegerile din SUA. Acuzații de dezinformare

„Am dorit să informăm cititorii că nu vom mai posta de pe niciun cont editorial oficial al Guardian pe site-ul de socializare X”, se arată în anunţul publicaţiei britanice, care are mai mult de 80 de conturi pe X, cu aproximativ 27 de milioane de urmăritori.

Turcia, prinsă între Orient și Occident. În NATO, dar și parteneră în blocul BRICS, cu China și Rusia?

Turcia, membră NATO, a primit statutul de țară parteneră de către grupul de națiuni BRICS, din care face parte China și Rusia, conform presei turcești.