Românul Dumitru Popescu, acuzat de Agenția Spațială Italiană că e responsabil pentru prăbușirea modulului Schiaparelli pe Marte.
Agenția Spațială Italiană (ASI) acuză Agenția Spațială Europeană (ESA) că a încredințat testul decisiv, cel care ar fi trebuit să simuleze intrarea în atmosferă a modulului Schiaparelli, unei organizații „lipsite de competențe specifice suficiente”, respectiv Arca Space Corporation, a românului Dumitru Popescu, relatează joi La Repubblica pe site-ul său.
Agenția spațială europeană a încredințat Arca Space Corporation un contract în valoare de 1,1 milioane de dolari pentru realizarea testului, precizează sursa citată.
ESA a precizat miercuri că motivul prăbușirii modulului se va putea stabili numai după finalizarea anchetei Comisiei interne formate în acest scop. Între timp, miercuri au fost prezentate concluzii preliminare.
Prăbușirea modulului european Schiaparelli la suprafața planetei Marte în luna octombrie a fost cauzată „de o problemă de software de navigare”
Prăbușirea modulului european Schiaparelli la suprafața planetei Marte în luna octombrie a fost cauzată „de o problemă de software de navigare”, a declarat miercuri Thierry Blancquaert, din partea Agenției Spațiale Europene (ESA), responsabilul misiunii acestui modul menit să testeze tehnologia de aterizare pentru alte misiuni la suprafața Planetei Roșii.
Modulul s-a prăbușit la 19 octombrie pe solul marțian după ce și-a desfășurat în mod normal marea sa parașută la o altitudine de 12 km și la o viteză de 1.730 km/oră.
Omul de afaceri de origine română, contraatacă
În replică la acuzațiile Agenției spațiale italiene, Dumitru Popescu, a declarat pentru cotidianul italian că „ASI trebuie să fie atentă pentru că dacă nu are probe pentru declarațiile sale va trebui să plătească. Suntem liniștiți, am făcut tot ce era posibil: pentru acel test ar fi trebuit să zburăm prea aproape de baza rusă de la Savastopol. Rusia abia ocupase Crimeea și riscam să declanșăm un conflict între Federația Rusă și NATO”.
Dumitru Popescu, un absolvent de Teologie care și-a întrerupt studiile de inginerie spațială în cadrul Univesității Politehnice din București după 3 ani, a înființat Asociația Română pentru Cosmonautică și Aeronautică (Arca) în 1999, sub forma unei organizații non-guvernamentale, care a intrat în atenția publicului odată cu participarea la concursul Google Lunar X Prize în 2011.
Arca Space Corporation s-a concentrat pe dezvoltarea de produse și tehnologii cu aplicații comerciale, cum ar fi drone și plăci zburătoare.
În 2014 Dumitru Popescu a plecat din România și s-a mutat în New Mexico, Statele Unite ale Americii, unde Arca a devenit Arca Space Corporation și s-a concentrat pe dezvoltarea de produse și tehnologii cu aplicații comerciale, cum ar fi drone și plăci zburătoare, cel mai cunoscut proiect recent anunțat fiind ArcaBoard, o placă cu o autonomie de 9 minute.
Celor care îi impută faptul că este plătit din banii contribuabililor americani, având în vedere că nici măcar nu are o diplomă de inginerie, el le răspunde: „Modelele mele sunt Bill Gates și Steve Jobs”.
Modulul Schiaparelli, parte a misiunii ExoMars 2016, organizata de Agentia Spatiala Europeana (ESA) in colaborare cu Rusia, s-a prabusit pe planeta Marte cu o viteza de peste 300 de kilometri pe ora si s-a dezintegrat la impactul cu scoarta martiana, au anuntat, pe 21 octombrie, cercetatorii europeni.
Potrivit concluziilor comisiei de ancheta interna ale ESA, unitatea de masura a inertiei a dat, in timpul procesului de asolizare, date gresite, ceea ce a dus la un lant de comenzi eronate date de computerul de bord, care au provocat prabusirea sondei.Practic, senzorii au detectat la un moment dat ca modulul se afla deja pe suprafata Marte. Cauza acestei defectiuni nu este clara deocamdata.
Esecul ExoMars2013 nu a fost primul de acest fel pentru europeni. In urma cu 13 ani, sonda britanica Beagle2, din cadrul misiunii Mars Express, s-a prabusit de asemenea.
Doar NASA a reusit pana acum sa plaseze vehicule de explorare pe suprafata planetei Marte care au reusit sa functioneze dupa coborarea pe „Planeta rosie”.
