joi, aprilie 25, 2024

Val de sinucideri în rândul polițiștilor. Ce se întâmplă în Turcia?

„Am fost victimă a mobbing, ei m-au condus la sinucidere prin investigații neloiale. Nu am încredere în dreptate, nu mi-au lăsat altă cale de ieșire. Nu sunt vinovat de nimic altceva decât că-mi iubesc meseria și că muncesc din greu”, au fost mesajul lui Enes Sayihan, unul dintre polițiștii care s-au sinucis în luna octombrie.

Turcia se confruntă cu un val de sinucideri, mai ales în rândul polițiștilor, care au fost victime ale puciul eșuat din 2016.

Statisticile arată că rata sinuciderilor în Turcia au crescut cu 50 la sută în ultimii 10 ani, iar media sinuciderilor a polițiștilor a ajuns 40 pe an.

În luna octombrie, 6 polițiști s-au sinucis, iar un altul a murit pe șantier în care lucra, în așteptarea repunerii în funcție.

Cum s-a ajuns aici?

Un eveniment cheie care a dus la această situație, este puciul eșuat din 2016, când guvernul a dat peste 49.000 funcționari publici, dintre care 35.000 de polițiști, care a trebuit să fie rapid înlocuit cu alți polițiști, mulți dintre aceștia tineri sau prea puțin pregătiți pentru funcțiile în care au fost puși.

Astfel, sunt două grupuri care au căzut victime. Cei dați afară s-au confruntat cu probleme financiare și cu marginalizarea de către societatea.

Pe de altă parte, cei care i-au înlocuit în funcții s-au confruntat cu stres psihic și presiuni la muncă. Calitatea polițiștilor a scăzut, în timp ce Turcia trece prin cele mai tulburătoare evenimente din istoria sa.

Expulzați, rechemați în funcție, dar tot nu pot lucra

Din 2016 până în octombrie 2022, 2001 de polițiști au luat aviz de la Comisia Stării de Urgență (OHAL) pentru a fi înapoiat la locul de munca. Majoritatea din ei încă nu sunt întorși, potrivit Euronews.

Un exemplu este polițistul Kani Enön, care a murit pe șantierul unde lucra pentru a-și câștiga existența, în așteptarea repunerii în funcție, după ce a primit decizia de la instanța judecătorești.

„În timp ce visa să-și îmbrace încă o dată uniforma de drept și să arate că nu este un trădător pentru cei din jur, s-a stins din viață fără să-și dea seama de acest vis o să fie năruit din cauza arbitrarului funcționarilor statului în implementarea deciziei judiciare administrative.”, susține avocatul său lui Kani Enön, Mesut Can Tarım.

Constituția impune urgentarea repunerii în funcție

Constituția și legile prevăd că hotărârile judecătorești trebuie puse în aplicare imediat. Ministerul de Interne îi păstrează însă luni de zile pe polițiștii care au primit o decizie de acceptare de la Comisia de Stat de Urgență sau care au fost reintroduși în funcție prin hotărâre judecătorească. 

Potrivit articolului 138 din Constituția Republicii Turcia, organele legislative și executive și administrația trebuie să se conformeze hotărârilor judecătorești. De asemenea, în același articol din constituție, se precizează că executarea hotărârilor judecătorești nu poate fi amânată.

Articolul 28 din Legea de procedură administrativă nr. 2577 prevede că hotărârea judecătorească trebuie pusă în aplicare de către administrație în termen de 30 de zile de la comunicare.

Rata inflației la nivel mondial. Turcia, pe locul patru, imediat după Argentina, Siria și Liban 

Turcia a devenit țara cu a patra cea mai mare rată anuală a inflației de consum din lume, înregistrând 68,5%, conform Bianet.org

Turcia: 24 de studenți internați după ce au consumat mâncarea de la cantina școlii

În ultimele luni, focarele de intoxicație alimentară au tulburat instituțiile de învățământ din întreaga țară, ducând la sute de studenți să necesite îngrijiri medicale.

CEDO condamnă Turcia pentru arestarea unui judecător: „Pentru prima dată în istoria CEDO”

CEDO a declarat într-o hotărâre emisă, marți, că cazul lui Aydin Sefa Akay a vizat arestarea unui judecător ONU, precum și percheziția casei și persoanei sale, ca urmare a tentativei de lovitură de stat militară din 2016 în Turcia, în ciuda imunității sale diplomatice.

Boicot! Turcii nu merg în weekend la restaurant. „Aceasta nu este inflație, este profit”

Organizatorii și susținătorii boicotului susțin că întreprinderile folosesc inflația din Turcia ca o scuză pentru a-și crește profiturile. Boicotul urmărește să protesteze prețurile crescute pentru porții mai mici, precum și creșterea costului vieții.