Turcia se află pe primul loc printre țările în care dominația democratică a scăzut între 2010 și 2020, potrivit unui raport publicat de Institutul Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală (IDEA) din Stockholm, citatează Stockholm Center for Freedom.
Raportul, intitulat „Starea globală a democrației în 2021”, arată că Turcia s-a clasat pe primul loc în scăderea guvernării democratice, urmată de Nicaragua, Serbia, Polonia și Brazilia.
Turcia între democrație și autoritarism
Turcia are un „regim hibrid”, pe care îl clasifică drept nedemocratic, ceea ce înseamnă că țara are tendințe autoritare.
Conform IDEA, regimurile hibride au spațiu insuficient pentru societatea civilă și mass-media. Aceste regimuri au controale semnificativ slabe asupra guvernului și încălcarea libertăților civile, cum ar fi libertatea de exprimare. Mai mult, în aceste regimuri, guvernele au manipulat procesul electoral pentru a rămâne la putere atunci când sprijinul public scade.
Turcia a fost una dintre cele șase țări în care democrația a retrocedat cel mai mult în ultimii cinci ani.
Pandemia a afectat democrația
Raportul IDEA a subliniat că pandemia a avut un efect semnificativ în determinarea scăderii democrației în ultimul an.
Libertatea de exprimare a scăzut în 2020. Atacurile asupra oamenilor de știință, lucrătorilor din domeniul sănătății, activiștilor și politicienilor de opoziție au fost comise în Turcia.
Victimele au fost vizate pentru diseminarea de date, cercetări și informații privind gestionarea pandemiei sau raportarea virusului.
Guvernul turc a fost acuzat anterior că a folosit pandemia ca pretext pentru a impune restricții privind viața de noapte și divertisment. Guvernul lui Erdogan a fost acuzat că a folosit pandemia pentru a impune un stil de viață religios.
AKP a fost, de asemenea, criticat pentru aplicarea unui standard dublu în abordarea pandemiei, deoarece partidul a avut întâlniri în februarie și martie, cu mii de oameni care s-a dovedit adesea că nu poartă măști și că toate sunt aglomerate în interior.
În plus, deținuții politici au fost excluși dintr-o lege privind eliberarea condiționată timpurie din 14 aprilie 2020, menită să reducă populația deținuților din închisorile supraaglomerate din țară din cauza pandemiei. Legislația exclude prizonierii politici, cum ar fi politicieni, jurnaliști, avocați, cadre universitare și apărători ai drepturilor omului.
