Soarta unei biserici armene istorice din Turcia a stârnit controverse și îngrijorare în cadrul comunității creștine, atrăgând atenția asupra problemelor de conservare a patrimoniului cultural și a drepturilor religioase, relatează Bianet.
George Aslan, membru al Partidului Egalității și Democrației (DEM), singurul deputat creștin din parlament, a adresat întrebări ministrului Culturii și Turismului, Mehmet Nuri Ersoy, cu privire la vânzarea bisericii, care deține o valoare importantă culturală și religioasă.
Biserica, situată în districtul Hafik, din Sivas, este vândută de o persoană la un preț de 16 milioane de lire turcești, după cum a indicat un consultant imobiliar.
Denumită Biserica Surp Garabet (Biserica istorică Tuzhisar) în discuțiile parlamentare, este identificat alternativ de ziarul Agos, drept Biserica Surp Asdvadzadzin, din satul Gökdin (fostul Gövdün).
Cererile lui Aslan subliniază suferința resimțită de cetățenii creștini cu privire la vânzarea bisericilor și mănăstirilor, subliniind responsabilitatea guvernului de a proteja aceste lăcașuri sacre de cult.
Întrebările adresate ministrului Ersoy caută clarificări cu privire la gradul de conștientizare de către guvern cu privire la vânzare, valabilitatea revendicărilor de proprietate, inventarul ministerului al bisericilor și mănăstirilor și măsurile luate pentru a preveni vânzarea neautorizată a locurilor religioase.
Potrivit „Moștenire culturală armeană în Sivas”, o carte scrisă de Vahakn Keshishian, Koray Löker și Mehmet Polatel, regiunea găzduiește mai multe biserici și mănăstiri armene.
Cu toate acestea, ultima biserică armeană rămasă din Sivas, Surp Asdvadzadzin, a fost demolată la începutul anilor 1950, pe fondul unei perioade de distrugere a patrimoniului cultural în orașele din Anatolia Centrală. În concluzie, Sivas nu se mai poate laudă cu o biserică armeană, cea mai apropiată fiind Biserica Surp Sarkis, din satul Tavra.