In România, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză a mortalităţii, cu circa 60% din totalul deceselor înregistrate la nivel naţional, adică de trei ori mai mult decât decesele provocate de cancer. În plus, mortalitatea prin boli cardiovasculare este principala cauză pentru care speranţa de viaţă în România este cu circa zece ani mai redusă decât în Uniunea Europeană, a declarat sâmbătă Dragoş Vinereanu, preşedintele Societăţii Române de Cardiologie.
„60% dintre români mor prin boli cardiovasculare, faţă de 19% care mor prin cancer. Deci e clar că din acest punct de vedere bolile cardiovasculare omoară cei mai mulţi dintre cetăţenii României. Mortalitatea prin boli cardiovasculare este principala cauză a unei speranţe de viaţă reduse în România versus UE. În fapt, speranţa de viaţă în România este cu circa zece ani mai redusă decât în Uniunea Europeană. Ca atare, bolile cardiovasculare omoară cel mai frecvent românii şi le scurtează viaţa”, a precizat Vinereanu, la evenimentul de relansare a campaniei de conştientizare a impactului devastator al bolilor cardiovasculare, cu ocazia Zilei Mondiale a Inimii.
El a precizat că această situaţie prezentată este în strânsă legătură cu finanţarea sistemului de sănătate, cel din România fiind unul dintre cele mai mici din UE.
„Acestea sunt date din 2014. În 2018 lucrurile s-au mai ameliorat puţin, dar în continuare procentul din PIB acordat Sănătăţii este unul dintre cele mai mici din Europa. (…) Deşi populaţia României a scăzut din 2000 în 2016 cu aproape 15%, numărul total de decese prin boli cardiovasculare a scăzut cu doar 3% la femei şi 8% la bărbaţi. Cu alte cuvinte, dacă ponderăm această reducere a bolilor vasculare în funcţie de reducerea populaţiei, constatăm că de fapt decesele prin boli cardiovasculare, în ultimii 16 ani, au crescut”, a afirmat preşedintele SRC.
Potrivit acestuia, bolile cardiovasculare „omoară” din ce în ce mai mulţi tineri cu vârsta medie de 30 de ani la femei şi 39 de ani la bărbaţi.
Societatea Română de Cardiologie îşi propune să se implice activ prin campanii de informare şi conştientizare, programe de screening ai factorilor de risc cardiovascular, programe de diagnostic precoce al ateriosclerozei (înfiinţarea centrelor regionale de coordonare a programelor de prevenţie cardiovasculară), optimizarea continuă a măsurilor medicale creative.
În context, preşedintele Fundaţiei Române a Inimii, Gabriel Tatochiţoiu, fost preşedinte al SRC, a arătat că situaţia bolilor cardiovasculare rămâne aceeaşi, deşi în ultimii 10 – 15 ani s-au făcut eforturi financiare „fantastice”, explicând că acest lucru este cauzat de o prevenţie primară precară prin care aceste boli ar putea fi reduse cu „până la 80%”.
„Punctul slab pe care îl avem este prevenţia primară, iar impactul măsurilor de prevenţie primară sunt, pe de o parte, mult mai puţin costisitoare, iar efectul este mult mai mare. Aici este rolul Fundaţiei Române a Inimii pe cei patru factori de risc: hipertensiunea, lipsa de mişcare, colesterolul crescut şi fumatul. Copiii şi tinerii trebuie să ştie să îşi măsoare singuri tensiunea arterială, acasă, şi să ajungă la medic atunci când este nevoie. La fel, facem eforturi pe educaţie, iar impactul trebuie să fie foarte scurt, prin materiale video. Este un lucru pe care încercăm să îl facem acum, inclusiv prin canalul de televiziune al SRC”, a spus el.
Tatochiţoiu a arătat că eficienţa acestor măsuri de prevenţie primară se poate observa în ţări precum Finlanda, care ocupa locul întâi la mortalitatea prin boli cardiovasculare în anii ’70, cu 80% decese, iar în prezent a ajuns la doar 22 – 25%, sau Danemarca, ţară „care a acceptat să plătească amenzi către comunitatea europeană, interzicând importul anumitor alimente ce afectau starea de sănătate cardiovasculară” şi care are acum o mortalitate din cauza acestor boli de doar 25%, faţă de 60% România.
