vineri, aprilie 19, 2024

Reţea naţională de repere ale civilizaţiei spaţiului românesc – un proiect semnat Mircea Diaconu

Europarlamentarul Mircea Diaconu a anunţat, sâmbătă, la Constanţa, că va lansa, pe faleza cazinoului – monument UNESCO aflat în paragină, proiectul „Reţea naţională de repere ale civilizaţiei spaţiului românesc”, ce vizează constituirea unei reţele de centre culturale şi de cercetare, cu o administraţie unitară şi un buget anual, inspirată de modelul francez în domeniu.

El a precizat că, fără o coordonare între aceste centre, care există şi în prezent dar funcţionează dispersat iar „produsul lor e spart în bucăţi”, nu se pot „aşeza lucrurile într-un concept”, nu se poate ajunge la „civilizaţia spaţiului românesc”.

foto 2 mircea diaconu
Cu acest prilej Mircea Diaconu a acordat un interesant interviu Danei Lebed pentru Radio Constanța

„Proiectul meu, pentru Centenar, (…) din care cazinoul face parte integrantă, se numeşte ‘Reţea naţională de repere ale civilizaţiei spaţiului românesc’, ceea ce înseamnă că pe teritoriul întregii ţări detectăm un număr de repere efectiv de patrimoniu, reprezentative fiecare pentru zona sa, şi ele devin becurile aprinse, să zic aşa, despre cine suntem, cine am fost, etc, asta e România. La 5 după-amiază, exact în faţa dânsului, că nu pot să îi spun cazinoului ca şi cum ne-am tutui, încerc să lansez public acest proiect. (…) Mă aşez acolo şi am să zic că în clipa asta îl lansez public. Deşi l-am trimis peste tot, de la academie, universităţi, până la Preşedinţie, Guvern, Parlament, peste tot, şi am primit în mare măsură răspunsuri bune”, a afirmat europarlamentarul.

Potrivit acestuia, reţeaua de centre culturale şi de cercetare va determina un concept cultural identitar.

„Această reţea devine coordonată, cu o administraţie unitară, cu un buget anual. În aceste centre se face cercetare, se face expunere, se face dezbatere şi multe alte evenimente conexe. Şi aceste centre, prin cercetare, determină un fel de ADN naţional, un fel de concept cultural identitar, aşa cum a fost Şcoala Ardeleană cu latinitatea noastră acum o sută şi ceva de ani”, a declarat Mircea Diaconu.

El a mai spus că fondurile europene ar putea fi folosite pentru reabilitarea monumentelor culturale, ceea ce nu s-a întâmplat până în prezent din cauza, probabil, a „prostiei, incompetenţei, a omului nepotrivit la locul potrivit, a hoţiei”.

„De câte ori am tot venit (la Constanţa – n.r.), de ani de zile încoace, m-am dus şi am stat măcar un pic lângă el (lângă cazinou – n.r.), acolo, lângă grilajele alea groaznice… aşa, ca să îi mărturisesc că încă îl iubesc, încă ţin la el şi încă sper să reziste, să rămână în viaţă. Adică nu-i mai spune nimeni că îl iubeşte…, s-a stabilit cumva că este ruina României. Este un coşmar, pur şi simplu”, a afirmat Diaconu.

Europarlamentarul a menţionat, totodată, că renovarea oricărui obiectiv trebuie făcută după ce se stabileşte destinaţia acestuia.

Referitor la cazinoul de pe faleza municipiului Constanţa, europarlamentarul a spus că „s-a stabilit cumva că este ruina României”, situaţie considerată drept „coşmar”.

„Prima dată când m-am îngrozit cu adevărat, de tot, de tot, a fost cred acum un an, doi, când am cerut toate informaţiile pe tema asta (a cazinoului din Constanţa – n.r.) şi am înţeles că el este în proceduri de licitaţie spre a fi renovat, etc,… e text oficial ce spun acum, care venea de la Ministerul Dezvoltării, Compania Naţională de Investiţii… Şi că, după ce va fi renovat, va fi oferit autorităţilor locale spre a-i găsi destinaţia. Şi în clipa asta mi-a sărit capacul până în cer. Nu poţi renova nicio toaletă fără să-i ştii destinaţia, nimic, niciun closet, niciun coteţ. Trebui să ştii când renovezi, trebuie să ştii la ce foloseşte lucrul ăla. Decizia este anterioară. Deci sunt nişte amatori, poate, sus acolo, nişte… sau le pasă prea puţin, sau nu au niciun chef, habar nu am”, a spus Mircea Diaconu.

În martie anul acesta, cazinoul din Constanţa a fost inclus de Europa Nostra, principala organizaţie de patrimoniu de pe continent, pe lista „Cele mai periclitate 7 situri de patrimoniu în 2018”

Sursa: http://radioconstanta.ro

Festivalul Lalelelor în Istanbul. Iată unde poți să găsești grădinile cu lalele!

Mugurii de lalele, care sunt produși în principal pentru această ocazie în orașul Konya, înfloresc în aprilie și poate ține până în mai, în funcție de vreme. 

Din Dubai până în Chile, serialele turcești cuceresc lumea. Cum sunt produse faimoasele seriale

În cartierului Tophane, din Istanbul, pescărușii sunt împrăștiați de o dronă care filmează un polițist care arestează tânără. Filmarea este numit „Dengeler”, unul dintre cele aproximativ 60 filmate anual în Turcia, care au făcut ca Istanbulul și alte orașe turcești să fie cunoscute telespectatorilor din aproape 170 de țări din întreaga lume. 

Președintele Germaniei în vizită în Turcia. Prima întâlnire cu primarul Istanbulului, apoi cu Erdogan

Președintele Frank-Walter Steinmeier va călătorii în Republica Turcia în perioada 22-24 aprilie 2024, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între cele două țări.

Muzeele din Turcia: 4 milioane de vizitatori în primele 3 luni a anului 2024. Care au fost cele mai vizitate muzee

Potrivit unui anunț recent făcut de Ministrul Culturii și Turismului, Mehmet Nuri Ersoy, în special, Muzeul Mevlana din orașul central Konya a atras peste 383.000 de vizitatori, urmat de situl arheologic Hierapolis, din provincia vestică Denizli, cu 259.000 de vizitatori.