Departamentul de Stat al SUA a declarat că starea de urgență neîntreruptă din Turcia, impusă în urma încercării de lovitură de stat din iulie 2016, a avut repercusiuni grave în cadrul societății și instituțiilor țării pe anul 2017, încălcându-se, drept urmare, mai multe libertăți fundamentale ale omului.
Starea de urgență al Turciei a fost prelungită miercuri încă trei luni, a șaptea oară la rând: Parlamentul turc a adoptat un proiect de lege prezentat de guvernul controlat de Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP), care se află sub stricta conducere a președintelui Recep Tayyip Erdoğan.
Starea de urgență a fost impusă pentru prima dată de guvernul turc după controversata încercare de lovitură de stat de pe 15 iulie 2016, fiind prelungită pe 19 octombrie 2016, 19 ianuarie 2017, 19 aprilie 2017, 20 iulie 2017, 17 octombrie 2017 și 18 ianuarie 2018.
Departamentul de Stat şi-a publicat vineri raportul privind drepturile omului în Turcia, în 64 de pagini, reamintind faptul că, până la finele anului trecut, autoritățile turcești demiseseră sau suspendaseră mai mult de 100.000 de funcționari publici; raportul a arătat că guvernul a arestat sau încarcerat peste 50 000 de cetățeni, închizând şi peste 1.500 de organizații nonguvernamentale după încercarea de lovitură de stat (în primul rând pentru presupusele lor legături cu învățatul turc musulman Fethullah Gülen și mișcarea sa).
Conform raportului, printre cele mai importante probleme legate de drepturile omului a figurat tortura deținuților aflați (oficial) în custodie, precum şi: acuzațiile de dispariție forțată, detenţia arbitrară, în contextul starii de urgență a zeci de mii de persoane, inclusiv parlamentari și doi angajați de naționalitate turcă ai Misiunii diplomatice SUA în Turcia, pentru presupusele legături cu grupuri teroriste, pe de o parte, sau pentru critici legitime, exprimate fără a se fi comis violenţe. Pe de altă parte, interferența executivului în cadrul sistemului judiciar, care-i afectează independența, nesocotirea dreptului la un proces echitabil, prizonierii politici, inclusiv numeroși oficiali aleși democratic, restricționarea severă a libertății de exprimare și a mijloacelor de informare în masă, inclusiv încarcerarea a zeci de jurnaliști, închiderea instituțiilor presei și criminalizarea criticilor privind politica oficială sau funcționarii din guvern. De asemenea blocarea site-urilor web și a conținutului acestora; încălcarea libertății de asociere, întrunire şi deplasare; incidentele de violență împotriva persoanelor de altă orientare și altor minorități.
În raport, s-a mai spus că guvernul turc a continuat să ia oarecare măsuri în scopul investigării, urmăririi și pedepsirii membrilor forțelor de ordine și a altor oficiali acuzați de încălcări ale drepturilor omului. Mai mult, impunitatea de care se bucură aceștia privind astfel de abuzuri constituie o problemă de maximă importantă.
Potrivit raportului, violențele dintre forțele de securitate și organizația teroristă a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) și afiliații săi au continuat pe tot parcursul anului, într-o mai mică măsură, totuși, fată de 2016, ducând la răniri sau decese în rândul forțelor de securitate, teroriștilor PKK și al civililor, deşi nu se cunoaşte cifra exactă. Guvernul a refuzat să furnizeze informații cu privire la investigarea sau urmărirea penală a funcționarilor guvernamentali referitor la decesele suspecte sau omorârile din culpă ale civililor, în legătură cu operațiunile de securitate contra PKK.
Turcia a supraviețuit unei încercări controversate de lovitură de stat militară pe 15 iulie 2016, în urma căreia 249 de persoane şi-au pierdut viaţa. Imediat după puci, guvernul Partidului Justiției și Dezvoltării (AKP), împreună cu președintele Recep Tayyip Erdoğan, a acuzat mișcarea Gülen.
