Un nou studiu a arătat că guvernul turc a reluat răpirile și disparițiile forțate, despre care se credea că sunt fapte rămase în trecut,ilegalităţi notorii, limitate în principal la perioada întunecată a anilor 1990 când, în principal kurzii erau victimizați, potrivit Centrului pentru Libertate din Stockholm (Stockholm Center for Freedom-SCF).
Regimul brutal al președintelui autocrat al Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, s-a angajat acum să priveze multe victime de libertate, fără a recunoaște detenția lor ( neoficială) a informat SCF. De data aceasta, obiectivul principal este grupul social vulnerabil mișcarea Gülen, împotriva căreia guvernul turc a inițiat o vânătoare de vrăjitoare fără precedent, după decembrie 2013.
SCF a documentat până în prezent 12 cazuri individuale de dispariție ( începând din 2016).Acestea demonstrează existenţa unei campanii sistematice și deliberate de răpiri de către elemente din cadrul serviciilor de securitate și de informații din Turcia, ca parte a unei campanii de intimidare pentru a reduce la tăcere vocile critice și independente și a înăbuși dreptul la disidență.
„Pe lângă torturile în masă și maltratarea a zeci de mii de victime în centrele de detenție și închisori, am început să remarcăm dispariții forțate în Turcia, uneori în plină zi, de către elemente din securitate, legate de guvern”, a declarat Abdullah Bozkurt , președinte al SCF.
„Familiile și cei dragi au petrecut mult timp în căutare de adevăr și dreptate, dar autoritățile turcești sunt indiferente față de situația lor”, a adăugat acesta.
Într-un caz în care un răpit a reapărut la 42 de zile după dispariția sa, avocații acestuia au dezvăluit că a fost răpit de bărbați care au spus că sunt ofițeri de poliție, a fost torturat zile întregi și obligat să semneze o declarație înainte de a fi predat în cele din urmă poliției pentru custodie oficială.
Motivațiile din spatele acestor răpiri și dispariții par a fi duble. Pe de o parte, guvernul turc își continuă campania de intimidare prin amplificarea fricii în societate. Asta îi înspăimântă pe critici și oponenți, şi îi intimidează să adopte o poziție critică împotriva lui Erdoğan și a asociaților săi din guvern.
Cea de-a doua motivație din partea guvernului este aceea de a genera confesiuni forțate, fabricate și auto-incriminatoare, adesea scrise de poliție în avans, pentru a
ajuta guvernul să criminalizeze grupurile de opoziție, în special participanții la mișcarea Gülen, și să faciliteze persecuția în masă a disidenților.
Turcia a trecut peste o tentativă de lovitură de stat la 15 iulie 2016, care a provocat moartea a peste 240 de persoane. Imediat după puci, guvernul Partidului Justiției și Dezvoltării (AKP), împreună cu președintele Erdoğan, au dat vina asupra mișcării Gülen.
Fethullah Gülen, care a inspirat mișcarea, a negat cu fermitate faptul că ar fi avut vreun rol în lovitura de stat și a cerut o investigație internațională în acest sens, dar președintele Erdoğan –care a numit tentativa de lovitură de stat „un dar de la Dumnezeu” – și guvernul său , au inițiat o purjare amplă pentru epurarea simpatizanților mișcării din interiorul instituțiilor statului, denigrarea figurilor sale populare și trimiterea participanților mișcării Gülen la închisoare.
Cel puțin 161.751 de persoane au fost reținute sau au fost cercetate și 50.334 persoane au fost arestate în Turcia în cadrul masivei vânători de vrăjitoare post-lovitură a guvernului turc, care vizează presupuși membri ai mișcării Gülen, de la tentativa de lovitură de stat din iulie, potrivit statisticilor raportate – agenția de știri de stat Anadolu, pe baza informațiilor primite de la oficialii de la Ministerul Justiției din Turcia, la 13 iunie.
