duminică, aprilie 10, 2022

MNAR: Portretul colecţionarului

„Parcurgând sălile acestor colecţii nu numai că admirăm operele unor artişti foarte cunoscuţi, dar, fără să vrem, intuim şi personalitatea colecţionarului, cel care şi-a croit, poate, în majoritatea cazurilor, colecţia după chipul şi asemănarea lui, după sensibilitatea şi preferinţele în arta plastică”, a spus Constantinescu. El a adus un omagiu celor care, de-a lungul a 40 de ani de existenţă a Muzeului Colecţiilor de Artă, au „reuşit să-l ţină în viaţă” şi au dus mai departe pasiunea pentru arta plastică a unor importanţi colecţionari, amintind-o, printre alţii, pe fosta directoare a MNAR, .

O expoziţie dedicată împlinirii a 40 de ani de la deschiderea Muzeului Colecţiilor de Artă, care aduce în centrul atenţiei pasionaţi iubitori de frumos ce şi-au încununat cariera de colecţionari prin donaţiile făcute statului român pe parcursul secolului XX şi la începutul secolului XXI, a fost vernisată vineri la sediul instituţiei muzeale.

Intitulată „Portretul colecţionarului”, expoziţia urmăreşte un parcurs cronologic şi pune accent pe cele 16 donaţii făcute muzeului din 1990 până în prezent, marcând contribuţia colecţionarilor la păstrarea şi la încurajarea artei plastice româneşti şi susţinerea unor artişti ”prea adesea supuşi constrângerilor materiale sau ideologice”.

Muzeul Colecţiilor de Artă este găzduit de Palatul Romanit, clădire reprezentativă pentru începuturile arhitecturii moderne din Bucureşti şi restaurată ultima oară în intervalul 2008 - 2013. El a fost constituit ca secţie a Muzeului Naţional de Artă al României la 21 august 1948 printr-o hotărâre politică (Decizia nr. 524 din 25 iulie 1978), cu menirea de a reuni într-un singur loc donaţiile făcute statului, de-a lungul anilor, de către colecţionari.
Muzeul Colecţiilor de Artă este găzduit de Palatul Romanit, clădire reprezentativă pentru începuturile arhitecturii moderne din Bucureşti şi restaurată ultima oară în intervalul 2008 – 2013. El a fost constituit ca secţie a Muzeului Naţional de Artă al României la 21 august 1948 printr-o hotărâre politică (Decizia nr. 524 din 25 iulie 1978), cu menirea de a reuni într-un singur loc donaţiile făcute statului, de-a lungul anilor, de către colecţionari.

Grupaje reunind lucrări favorite ale colecţionarilor, portretele acestora şi ale unor membri ai familiei, obiecte de artă decorativă, fotografii şi documente evocă personalitatea şi preocupările diferiţilor colecţionari, relaţia lor cu artiştii preferaţi, creionând un întreg univers cotidian devenit astăzi pagină din istoria unui fenomen încă prea puţin explorat – colecţionismul românesc.

Însoţită de un bogat program de evenimente (conferinţe, prezentări, întâlniri cu curatori, programe educative pentru familii, şcoli şi grădiniţe), expoziţia va fi deschisă până pe 31 ianuarie 2019.

La deschidere au fost expuse 13 colecţii importante, dintre care 11 sunt în muzeu şi în prezent, iar două pot fi vizitate în casele-muzeu K. H. Zambaccian (Colecţia Krikor H. Zambaccian) şi Th. Pallady (Colecţia Serafina şi Gheorghe Răuţ). Acestora li s-au alăturat, de-a lungul celor 40 de ani de existenţă, atât colecţii monografice (formate din lucrările artiştilor ale căror nume le poartă, donate postum), cât şi colecţii eterogene, constituite de diverşi iubitori de artă.

În prezent, patrimoniul muzeului este compus din 47 de colecţii, dintre care 37 sunt incluse în expoziţiile permanente din trei sedii, respectiv Muzeul Colecţiilor de Artă, Muzeul K. H. Zambaccian şi Muzeul Th. Pallady, însumând aproximativ 10.000 de piese din toate categoriile stilistice şi epocile istorice.
În prezent, patrimoniul muzeului este compus din 47 de colecţii, dintre care 37 sunt incluse în expoziţiile permanente din trei sedii, respectiv Muzeul Colecţiilor de Artă, Muzeul K. H. Zambaccian şi Muzeul Th. Pallady, însumând aproximativ 10.000 de piese din toate categoriile stilistice şi epocile istorice.

Lucrărilor de Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Nicolae Tonitza, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Lucian Grigorescu, Iosif Iser, Camil Ressu, Francisc Şirato, Alexandru Ciucurencu, Dimitrie Ghiaţă li se adaugă grafică europeană şi japoneză, mobilier francez, covoare orientale, dar şi icoane populare din Transilvania.


 

Asociație americană: Avocații turci sunt puși după gratii pentru că-și fac munca

Turcia: Avocații puși după gratii pentru că-și facă munca

Acuzat de „insulta președintelului”, din cauza unui articol despre incendiile forestiere

Columnistul Ender İmrek, de la ziarul de stânga Evrensel, se confruntă cu acuzații de insultare pe președinte într-un articol intitulat „ (Turcia arde, palatul [o referire la Erdoğan]se uită” din 31 iulie 2021, în care a  raportat răspunsul guvernului la incendiile din țară din vara anului 2021.

Istanbul: Prețul la  transportul public crește pentru a doua oară anul acesta. Cât costă un bilet?

condus de principalul partid de opoziție, Partidul Popular Republican (CHP), a majorat pe 6 aprilie prețurile transportului public cu 40% din cauza inflației,

Miliarde de dolari pierduți: Invazia din Ucraina afectează domeniu vital din Turcia

Potrivit președintelui Federației pentru Afaceri Turistice și Cazare din Marea Egee, Mehmet İşler, cele trei milioane de ucraineni așteptați nu vor veni în Turcia în acest an, în timp ce sosirea celor șapte milioane de turiști ruși așteptați rămâne fără răspuns, în funcție de traiectoria războiului.

Cum afectează inflația Turcia: Legume la bucată, unele și extra-mature. „Care să aleg ardei sau carne?

Însă, inflația din Turcia care a atins un nivel record în ultimi 20 de ani, i-a forțat pe cetățenii turci să treacă prin situații dificile și mai nemaiîntâlnite până acum.

Erdogan modifică legile electorale pentru a-și asigura puterea la alegerile de anul viitor

Schimbările închid, de asemenea, o lacună care ar fi permis principalului partid pro-kurd al țării, în prezent al treilea ca mărime din parlament, să eludeze o potențială interdicție.

Care este cea mai problemă din Turcia? Iată ce cred turcii

31,4% dintre persoane au spus că este violență domestică, 29,5% au spus că sunt toate problemele menționate în sondaj, inclusiv șomajul, presiunea familială sau socială și hărțuirea sexuală, 12 la sută au spus lipsa de educație, iar 6,2% au spus inegalitatea de gen.

Istanbul: Faimosul iftar din Piața Sultanahmet interzis

Pe 23 martie, secretarul general al İBB, Can Akın Çağlar, a trimis o scrisoare de notificare biroului guvernatorului despre activitățile pe care municipalitatea plănuia să le desfășoare în timpul lunii Ramadan în tot orașul.