vineri, octombrie 16, 2020

MNAR: Portretul colecţionarului

„Parcurgând sălile acestor colecţii nu numai că admirăm operele unor artişti foarte cunoscuţi, dar, fără să vrem, intuim şi personalitatea colecţionarului, cel care şi-a croit, poate, în majoritatea cazurilor, colecţia după chipul şi asemănarea lui, după sensibilitatea şi preferinţele în arta plastică”, a spus Constantinescu. El a adus un omagiu celor care, de-a lungul a 40 de ani de existenţă a Muzeului Colecţiilor de Artă, au „reuşit să-l ţină în viaţă” şi au dus mai departe pasiunea pentru arta plastică a unor importanţi colecţionari, amintind-o, printre alţii, pe fosta directoare a MNAR, .

O expoziţie dedicată împlinirii a 40 de ani de la deschiderea Muzeului Colecţiilor de Artă, care aduce în centrul atenţiei pasionaţi iubitori de frumos ce şi-au încununat cariera de colecţionari prin donaţiile făcute statului român pe parcursul secolului XX şi la începutul secolului XXI, a fost vernisată vineri la sediul instituţiei muzeale.

Intitulată „Portretul colecţionarului”, expoziţia urmăreşte un parcurs cronologic şi pune accent pe cele 16 donaţii făcute muzeului din 1990 până în prezent, marcând contribuţia colecţionarilor la păstrarea şi la încurajarea artei plastice româneşti şi susţinerea unor artişti ”prea adesea supuşi constrângerilor materiale sau ideologice”.

Muzeul Colecţiilor de Artă este găzduit de Palatul Romanit, clădire reprezentativă pentru începuturile arhitecturii moderne din Bucureşti şi restaurată ultima oară în intervalul 2008 - 2013. El a fost constituit ca secţie a Muzeului Naţional de Artă al României la 21 august 1948 printr-o hotărâre politică (Decizia nr. 524 din 25 iulie 1978), cu menirea de a reuni într-un singur loc donaţiile făcute statului, de-a lungul anilor, de către colecţionari.
Muzeul Colecţiilor de Artă este găzduit de Palatul Romanit, clădire reprezentativă pentru începuturile arhitecturii moderne din Bucureşti şi restaurată ultima oară în intervalul 2008 – 2013. El a fost constituit ca secţie a Muzeului Naţional de Artă al României la 21 august 1948 printr-o hotărâre politică (Decizia nr. 524 din 25 iulie 1978), cu menirea de a reuni într-un singur loc donaţiile făcute statului, de-a lungul anilor, de către colecţionari.

Grupaje reunind lucrări favorite ale colecţionarilor, portretele acestora şi ale unor membri ai familiei, obiecte de artă decorativă, fotografii şi documente evocă personalitatea şi preocupările diferiţilor colecţionari, relaţia lor cu artiştii preferaţi, creionând un întreg univers cotidian devenit astăzi pagină din istoria unui fenomen încă prea puţin explorat – colecţionismul românesc.

Însoţită de un bogat program de evenimente (conferinţe, prezentări, întâlniri cu curatori, programe educative pentru familii, şcoli şi grădiniţe), expoziţia va fi deschisă până pe 31 ianuarie 2019.

La deschidere au fost expuse 13 colecţii importante, dintre care 11 sunt în muzeu şi în prezent, iar două pot fi vizitate în casele-muzeu K. H. Zambaccian (Colecţia Krikor H. Zambaccian) şi Th. Pallady (Colecţia Serafina şi Gheorghe Răuţ). Acestora li s-au alăturat, de-a lungul celor 40 de ani de existenţă, atât colecţii monografice (formate din lucrările artiştilor ale căror nume le poartă, donate postum), cât şi colecţii eterogene, constituite de diverşi iubitori de artă.

În prezent, patrimoniul muzeului este compus din 47 de colecţii, dintre care 37 sunt incluse în expoziţiile permanente din trei sedii, respectiv Muzeul Colecţiilor de Artă, Muzeul K. H. Zambaccian şi Muzeul Th. Pallady, însumând aproximativ 10.000 de piese din toate categoriile stilistice şi epocile istorice.
În prezent, patrimoniul muzeului este compus din 47 de colecţii, dintre care 37 sunt incluse în expoziţiile permanente din trei sedii, respectiv Muzeul Colecţiilor de Artă, Muzeul K. H. Zambaccian şi Muzeul Th. Pallady, însumând aproximativ 10.000 de piese din toate categoriile stilistice şi epocile istorice.

Lucrărilor de Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Nicolae Tonitza, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Lucian Grigorescu, Iosif Iser, Camil Ressu, Francisc Şirato, Alexandru Ciucurencu, Dimitrie Ghiaţă li se adaugă grafică europeană şi japoneză, mobilier francez, covoare orientale, dar şi icoane populare din Transilvania.


 

Spotify și FOXplay interzise în Turcia, dacă nu depun cereri de licență în 72 de ore

Turcia a acordat 72 de ore mai multor corporații de radiodifuziune, inclusiv Spotify și FOXplay, pentru a depune cereri de licență, în caz contrar accesul va fi interzis, relatează Duvar English.

Prețul meniului de pește s-a triplat la restaurantele din Istanbul

Prețul la pește, în special cea a peștelui bonito, în faimoasele restaurante de pește din Istanbul, s-a triplat,

COVID-19: Peste 40.000 de lucrători în domeniul sănătății din Turcia testați pozitiv

Mai mult de 40.000 de lucrători în domeniul sănătății au fost infectați cu coronavirus în Turcia de la izbucnirea pandemiei, relatează people.cn

O instanță din Turcia a făcut praf decizia Curții Constituționale

Un tribunal din Istanbul a respins cererea de rejudecare a Curții Constituționale privind încălcările drepturilor unui jurnalist turc, relatează presa turcească.

Fotografiile cu deținuți morți surprind condițiile din închisorile turcești în timpul pandemiei

Imaginile realizate după moartea unui deținut politic au dezvăluit lipsa de igienă din închisorile turcești în timpul pandemiei.

Un ONG cere Regatului Unit sancționarea oficialilor turci

Un grup pentru drepturile omului cu sediul în Regatul Unit a lansat o campanie de sancționare a oficialilor turci implicați în încălcări ale drepturilor omului drept în temeiul noilor reglementări,

Mărturisirile unui jurnalist turc închis: Copiii strigă din celulă” Deschideți ușa! Deschideți ușa!”

Un jurnalist aflat după gratii a vorbit într-o scrisoare despre tragediile familiilor destrămate ca urmare a aplicării deciziilor guvernului turc, mai ales despre suferințele copiilor ai căror părinți sunt închiși în penitenciar, printre care și fata lui de patru ani.

Turcia: Școlile și-au deschis porțile în a două etapă a planului educațional

Școlile s-au deschis, pe 12 octombrie, pentru cursurile față în față conform etapei a doua a planului educațional al Turciei, relatează presa turcească.