marți, decembrie 6, 2022

Migranții:între Turcia și zona de conflict. Între talibani și xenofobie

Talibanii au luat sub control Afganistanul, pe 15 august, după ce au câștigat teren în timpul retragerii trupelor americane.

Cu o nouă conducere, cetățenii afgani trăiesc sub frică și vor să plec din țară spre locuri mai sigure precum Canada, Suedia sau Austria care au anunțat că primesc un număr limitat de refugiați.

Însă, cum drumul către occident este lung, mulți dintre afgani aleg să se îndrepte către Turcia, la fel cum au făcut sirienii în urmă cu 10 ani.

Astfel, Turcia se așteaptă la un nou exod de emigranți din Afganistan care intră prin granița cu Iran, ceea ce duce la creșterea sentimentului xenofob, la revoltă în stradă, violență și ură față de migranții din zonele de conflict.

Conform unui sondaj făcut de Metropoll, făcut pe 11 august, 2 din 3 turci vor ca granițele țării să fie închise total pentru imigranți și doar 24 la sută sunt de acord ca Turcia să-i primească.

Această mentalitate a putut fi vizibilă și pe 10 august, într-o marți seară, când a izbucnit o luptă de stradă între două grupuri de tineri, migranți sirieni și un grup de localnici turci,  din Altindag, în Ankara. În urma atacului, un turc, Emirhan Yalcin, în vârstă de 18 ani, a murit în spital după ce a fost înjunghiat.

Evenimentul a declanșat pe rețelele de socializare un val de xenofobie, ca urmare, două zile mai târziu, sute de oameni au ieșit pe străzile din Altindag.

Numeroase videoclipuri au fost postate pe rețelele de socializare în care puteau fi văzuți cetățenii furioși care vandalizau proprietățile sirienilor și strigau lozinci xenofobe.

Hastagul „Nu îi vrem pe afgani” viral pe Twitter.

Inclusiv pe Twitter, în topuri a fost hastagul: „Nu îi vrem pe afgani”.

Realitatea,  caracterizată de marginalizare, ură și violență, cu care se confruntă sirienii și alte minorități din zona de conflict, ar putea spulbera visele cetățenilor afgani care sunt în căutarea unei vieți normale și liniștite.

De ce se tem turcii de un nou val de emigranți?

Multă vreme, guvernul și populația turcă au fost toleranți cu milioanele de refugiați și migranți din țara lor. În ultimii ani, însă, starea de spirit s-a schimbat. 

Scăderea valorii  lirei, inflația și șomajul în creștere din Turcia,toate acestea  agravate de situația pandemică din lume, au fost subiecte care au fost larg discutate chiar și pe plan internațional, schimbând radical viețile turcilor. 

Pe lângă toate acestea, Turcia găzduiește în prezent aproape 11 milioane migranți, dintr-o populație de 80 de milioane, aceștia ocupând până la 14 la sută din locuitori. După sirieni, afganii fiind cea mai mare comunitate de migranți din Turcia. 

Conducerea de la Ankara a depus eforturi pentru a reduce fluxurile de migrație către Europa, în conformitate cu un acord din 2016 cu Uniunea Europeană, în schimbul a câtorva  miliarde de euro în ajutor pentru stabilirea și integrarea refugiaților și migranților în Turcia.

Deși, Turcia nu a trebuit să cheltuie mulți bani pentru a rezolva problema imigranților, cetățenii turci se simt trădați și lipsiți de ajutor în fața problemelor pe care ei deja se confruntă.

Mai ales că mulți oameni de afaceri preferă să angajeze la negru emigranți, profitând de sărăcia mizeră cu care se confruntă. Fapt care oferă încă un argument xenofobilor.

În al doilea rând, economia turcească este mult mai slabă decât era atunci când au început să sosească refugiații. Potrivit Băncii Mondiale, PIB-ul  pe cap de locuitor a scăzut de la vârf în 2013 (12.614 dolari) la 9.126 dolari în 2019.

Astfel, furia, supărările și frustrările cetățenilor turci față de situația actuală a țării, irump în orice moment oportun .

Între timp, președintele turc ca să mai calmeze cetățeni turci alarmați a făcut declarații despre un zid de 275 de kilometri la granița cu Iran, care este în construcție și are ca scop principal să oprească refugiații să intre în Turcia. 

Turcia zonă tampon, între zona de conflict și Europa 

Până la sfârșitul anului 2015, peste 2,5 milioane de refugiați sirieni locuiau în Turcia, iar Turcia cheltuise aproape 8 miliarde de dolari pentru a-i ajuta, cu sprijin internațional limitat. 

Independent de problema refugiaților, din motive politice interne, a existat, de asemenea, un îndemn din partea Turciei de a utiliza criza pentru a relansa procesul de aderare la UE și a rezolva problema de lungă durată a liberalizării vizelor.

În acest context, ambele părți au fost obligate să negocieze mai întâi „Planul de acțiune comun UE-Turcia” din 2016.

Conform raportului, Turcia va crește securitatea frontierelor, iar Greciei i s-a promis posibilitatea de a returna migranți în Turcia. Pentru fiecare migrant ilegal întors din Grecia, a fost prevăzută relocarea unui solicitant de azil înregistrat din Turcia, către UE. De asemenea, Turcia va primi două tranșe de 3 miliarde de euro subvenții pentru sprijinirea refugiaților. În cele din urmă, procesul de aderare a Turciei la UE urma să fie revigorat.

Însă, după o perioadă,  ambele părți s-au plâns de implementarea tratatului. Liderii UE au fost frustrați de amenințările periodice ale lui Erdoğan de a „deschide granițele” și de a permite refugiaților să între în Europa. Oficialii turci au considerat fondurile extrem de inadecvate și s-au plâns de plata lor lentă. 

În iulie 2020, Parlamentul European a autorizat aproape încă o jumătate de miliard de euro, iar în decembrie Consiliul European a promis „să acorde în continuare asistență financiară refugiaților sirieni și comunităților gazdă din Turcia”.

Cu toate acestea, această promisiune trebuie încă negociată intern în UE și cu Turcia.

Ismail S./București

Un polițist din cadrul Ambasadei Turciei la Atena a creat o rețea de supraveghere în Grecia

Un polițist turc, angajat în cadrul Ambasadei Turciei din Atena a înființat o rețea de supraveghere în Grecia. Scopul era de a...

Fără scăpare! Grecia respinge victimele represiunii lui Erdogan. Turcia le arestează

Solicitanții de azil au fost reținuți imediat de soldații turci, care au arestat patru dintre ei pentru că au intrat într-o zonă militară interzisă și au eliberat în mod inexplicabil unul.

Istanbul: Armenii au mers la urne. Primele alegeri după nouă ani

Alegerile au avut loc pe 16, 20 noiembrie și, de asemenea, în această duminică, 4 decembrie. Peste 3.600 de persoane au votat la alegerile pentru consiliile fundației lor pentru școli, spitale și biserici.

Turcia: Apel de urgențe pentru a închide o mină de aur din estul Turciei

Organizațiile profesionale din Turcia s-au opus împotriva raportului de evaluare a impactului asupra mediului pentru creșterea capacității în mina de aur din İliç.

Erdogan semnalează un posibil război în Siria. Moscova:„ Facem apel la toate părțile să se abțină.”

Pe fondul crizei economice și a alegerilor care urmează în vara anul 2023, Erdogan se concertează pe un posibil război în Siria.

Cupa Mondială:Scandal în Turcia după ce numele faimosului fotbalist, Hakan Șukur a fost pronunțat în timpul unui meci 

Alper Bakırcıgil, în timp ce explica golul marcat în meciul Canada-Maroc transmis pe TRT, crainicul a amintind că cel mai devreme gol marcat în istoria Cupei Mondiale i-a aparținut lui Hakan Şükür.

VIDEO: Istanbul. Un tramvai și un autobuz s-au ciocnit: 33 persoane rănite ușor și 4 persoane rănite grav

Accidentul a avut loc, luni, în jurul orei 09:15, în Alibeyköy. Conform informațiilor obținute, autobuzul IETT cu placa TP 7116, cu pasageri a trecut prin fața tramvaiului.

VIDEO. Un microbuz s-a răsturnat în Istanbul: 9 români au fost răniți

Un microbuz s-a răstunat în Istanbul, după ce șoferul a pierdut controlul din cauza vremii ploioase, confom presei turcești.