vineri, aprilie 8, 2022

Marea persecuţie a populaţiei musulmane Rohingya

Rebelii rohingya, care au atacat la finalul lunii august mai multe posturi de poliție din statul Rakhine, în Myanmar, declanșând o ripostă a armatei, au declarat o încetare unilaterală a focului de o lună, transmite AFP.

Peste 270 000 de persecutaţi Rohingya au fugit către Bangladesh, căutând scăpare.

„Arakan Rohingya Salvation Army (ARSA) declară oprirea temporară a operațiunilor sale militare ofensive”, a arătat gruparea rebelă într-un comunicat pe Twitter.

Foto 1 roh

ARSA, care afirmă că dorește apărarea drepturilor încălcate ale acestei minorități musulmane, adaugă că vrea astfel să favorizeze sosirea ajutorului umanitar.

Myanmarul va crea în nord-vestul țării tabere pentru a primi musulmani rohingya strămutați din cauza tulburărilor, au anunțat sâmbătă media oficiale, o premieră de la începutul crizei în urmă cu 15 zile, http://www.lemonde.fr/asie-pacifique/article/2017/09/05/plus-de-123-000-rohingya-refugies-au-bangladesh-pour-fuir-les-violences-en-birmanie_5181122_3216.html

http://www.lemonde.fr/asie-pacifique/video/2017/09/05/plus-de-126-000-refugies-rohingya-ont-fui-la-birmanie_5181425_3216.html

Interogaţii internaţionale despre atitudinea doamnei Aung San Suu Kyi

ONU a tras semnalul de alarmă și i-a cerut liderului Myanmarului, Aung San Suu Kyi, „să se mobilizeze”: numărul musulmanilor rohingya care au fugit în Bangladesh în ultimele săptămâni a ajuns la 270.000. Iar mii dintre ei sunt în continuare pe fugă, pe drumuri sau uneori refugiați pe coline departe de frontieră, fără apă sau hrană.

”Felul în care a răspuns laureata premiului Nobel pentru pace Aung San Suu Kyi la problema minorității Rohingya din țara sa este dezamăgitor,” a declarat fostul secretar al comitetului de selecție a laureaților prestigiosului premiu.

Guvernul a promis crearea a trei tabere în nordul, sudul și centrul districtului Maungdaw — epicentrul violențelor de două săptămâni.

„Persoanele strămutate care sunt în prezent împrăștiate vor putea primi un ajutor umanitar și îngrijiri medicale”, oferite de Crucea Roșie locală, a transmis sâmbătă cotidianul Global New Light of Myanmar.

Civilii rohingya fug de violențele din regiunea lor după ce armata a lansat o amplă operațiune în urma unor atacuri la sfârșitul lunii august asupra unor posturi de poliție de către rebelii din ARSA.

Bangladeshul a cerut Myanmarului să oprească acest exod. Circa 27.000 de budiști și hinduși și-au părăsit de asemenea satele. Ei au găsit în mare parte refugiu în mănăstirile și școlile de la sud de această regiune.

Felul în care a răspuns laureata premiului Nobel pentru pace Aung San Suu Kyi la problema minorității Rohingya din țara sa este dezamăgitor, a declarat vineri pentru agenția de presă dpa fostul secretar al comitetului de selecție a laureaților prestigiosului premiu.

„Sunt foarte dezamăgit de atitudinea ei față de minoritatea Rohingya”, a mărturisit Geir Lundestad, care a plecat din postul său din comitetul Nobel în 2014, după 25 de ani, și nu mai are legături oficiale cu acesta.

Potrivit acestuia, Aung San Suu Kyi vede problema Rohingya „pur și simplu ca pe o chestiune de terorism și nu a făcut niciun efort de a găsi o soluție politică la această problemă foarte dificilă”.

Circa 270.000 de membri ai minorității musulmane Rohingya s-au refugiat începând din august în statul vecin Bangladesh de teama violențelor din Myanmar, țară al cărei lider este de facto Aung San Suu Kyi, deși armata continuă să se bucure de o mare influență.

Geir Lundestad a precizat că, potrivit statutului Fundației Nobel, lui Aung San Suu Kyi nu-i poate fi retras premiul primit în 1991 pentru „lupta sa nonviolentă pentru democrație și drepturile omului” în Myanmar, stat la acea vreme condus de o juntă militară.

„Ceea ce a făcut pentru a primi Premiul Nobel pentru Pace rămâne valabil”, a spus Lundestad, adăugând că, după decernarea premiului, comitetul Nobel nu are control asupra laureaților.

Susţinută enorm de societatea occidentală, Aung San Suu Kyi a fost promovată şi mediatizată intens de-a lungul timpului, considerată ca fiind o figura charismatică. Cu atât mai mult atitudinea ei actuală declanşează o adevărată furie a intelectualilor, presei, tutuor celor care au susţinut-o vreme de zeci de ani.

Erdogan modifică legile electorale pentru a-și asigura puterea la alegerile de anul viitor

Schimbările închid, de asemenea, o lacună care ar fi permis principalului partid pro-kurd al țării, în prezent al treilea ca mărime din parlament, să eludeze o potențială interdicție.

Care este cea mai problemă din Turcia? Iată ce cred turcii

31,4% dintre persoane au spus că este violență domestică, 29,5% au spus că sunt toate problemele menționate în sondaj, inclusiv șomajul, presiunea familială sau socială și hărțuirea sexuală, 12 la sută au spus lipsa de educație, iar 6,2% au spus inegalitatea de gen.

Prima zi de Ramazan în 2022.Un imam din Constanța răspunde la curiozitățile tale!

Musulmanii din întreaga lume sărbătoresc începând, de pe 2 aprilie, luna Ramadan, în care  30 de zile țin post negru de la zori zilei până la apus soarelui. Urmând ca pe 2 mai, familiile să se unească și să sărbătorească Ramadan Bayram.

Un nou sondaj arată că 60% din turci nu au bani destui pentru strictul necesar

Potrivit rezultatelor sondajului distribuit de directorul general, Can Selçuki, pe Twitter, doar  27% dintre cei chestionați au spus că veniturile lor au fost „doar suficiente” pentru a-și acoperi cheltuielile.

Miliarde de dolari pierduți: Invazia din Ucraina afectează domeniu vital din Turcia

Potrivit președintelui Federației pentru Afaceri Turistice și Cazare din Marea Egee, Mehmet İşler, cele trei milioane de ucraineni așteptați nu vor veni în Turcia în acest an, în timp ce sosirea celor șapte milioane de turiști ruși așteptați rămâne fără răspuns, în funcție de traiectoria războiului.

Acuzat de „insulta președintelului”, din cauza unui articol despre incendiile forestiere

Columnistul Ender İmrek, de la ziarul de stânga Evrensel, se confruntă cu acuzații de insultare pe președinte într-un articol intitulat „ (Turcia arde, palatul [o referire la Erdoğan]se uită” din 31 iulie 2021, în care a  raportat răspunsul guvernului la incendiile din țară din vara anului 2021.

Istanbul: Prețul la  transportul public crește pentru a doua oară anul acesta. Cât costă un bilet?

condus de principalul partid de opoziție, Partidul Popular Republican (CHP), a majorat pe 6 aprilie prețurile transportului public cu 40% din cauza inflației,

Istanbul: Faimosul iftar din Piața Sultanahmet interzis

Pe 23 martie, secretarul general al İBB, Can Akın Çağlar, a trimis o scrisoare de notificare biroului guvernatorului despre activitățile pe care municipalitatea plănuia să le desfășoare în timpul lunii Ramadan în tot orașul.