marți, decembrie 29, 2020

Guvernul Erdoğan a anchetat în secret membrii familiilor jurnaliștilor care au criticat regimul din Turcia

Guvernul turc a anchetat în secret membrii familiilor jurnaliștilor care au criticat  regimul Erdoğan, îndreptându-se împotriva  soțiilor și copiilor acestora, cum dovedește un document care a intrat în posesia Nordic Monitor.

Campania de intimidare deliberată și sistematică inițiată de guvernul Președintelui Recep Tayyip Erdoğan îi vizează pe membrii familiilor jurnaliștilor critici la adresa regimului, făcând ca Turcia să primească titlul de țara care a închis cei mai mulți jurnaliști. Potrivit Centrului Stockholm pentru Libertate (SCF) care ține evidența jurnaliștilor închiși de Erdoğan pe o listă, la 15 februarie 2019, 232 de jurnaliști se află după gratii în Turcia.

Un document secret din 24 ianuarie 2017 scoate la iveală faptul că un procuror turc a ordonat poliției să îi ancheteze pe părinții, pe soțiile și pe copiii a 19 jurnaliști care au criticat regimul, printre aceștia aflându-se câțiva ziariști de seamă, care au fost închiși de către regimul lui Erdoğan. Ordinul a fost trimis poliției la data de 19 decembrie 2016, de către procurorul Can Tuncay, care a cerut Departamentului de Combatere a Criminalității Organizate și a Contrabandei din cadrul Poliției Naționale din Turcia (Kaçakçılık ve Organize Suçlarla Mücadele Daire Başkanlığı sau KOM) să adune informații despre rudele apropiate ale jurnaliștilor. Documentul a fost semnat de către Adjunctul șefului general al KOM, Burhan Akçay.


O anchetă secretă și ilegală al cărei subiect l-au constituit soțiile și copiii jurnaliștilor care au exprimat critici la adresa regimului, a fost efectuată de către poliția din Turcia

Printre jurnaliștii vizați se afla și Ekrem Dumanlı, fostul redactor-șef al celui mai bine vândut ziar de odinioară din Turcia, Zaman, care a fost forțat să trăiască în exil în Statele Unite și Nazlı Ilıcak, un jurnalist veteran de 75 de ani, care este închis din 29 august 2016, din cauza unor acuzații false și care a fost condamnat la închisoare pe viață, fără posibilitatea eliberării condiționate, la 16 februarie 2018, pe baza unor acuzații de tentativă de răsturnare a guvernului. Membrii familiei lui Ahmet Hüsrev Altan, un renumit scriitor și jurnalist, și a fratelui său, Mehmet Hasan Altan, profesor de economie și jurnalist, au fost de asemenea incluși pe lista celor vizați. Ambii frați au fost condamnați la închisoare pe viață.

Într-un raport anual de presă privind libertatea efectuat de către Consiliul Europei (CoE) la începutul lunii februarie 2019 se constata că procesele ce implică Zaman Media Group, cotidianul Cumhuriyet, cele privindu-i pe Ahmet Altan, Mehmet Altan și Nazlı Ilıcak ilustrează o cădere aproape totală a statului de drept din Turcia și aduc în prim-plan preocupări majore în ceea ce privește rolul sistemului judiciar și a independenței sale. În raportul intitulat „Democrația în pericol: Amenințări și atacuri împotriva libertății presei în Europa” (”Democracy at Risk: Threats and Attacks Against Media Freedom in Europe”), se scoate în evidență faptul că jurnaliștii din Turcia au avut de înfruntat o represiune considerabilă în 2018.

Potrivit documentului, fostul director artistic al Zaman, Fevzi Yazıcı, membru al Society for News Design (SND) cu sediul în S.U.A, câștigător al multor premii SND, a fost de asemenea o țintă în această vânătoare de vrăjitoare îndreptată împotriva familiilor jurnaliștilor și membrii acestora.


Ordinul procurorului prin care se cere efectuarea a 10 anchete penale asupra rudelor jurnaliștilor

Alții care s-au regăsit pe lista din acel document sunt jurnaliștii de investigație Mehmet Baransu, Emrullah Uslu, Tuncay Opçin; fostul redactor-șef al cotidianului Today’s Zaman, Bülent Keneş; reprezentantul Samanyolu TV Washington, Şemsettin Efe; un jurnalist al cotidianului Zaman, Abdülkerim Balcı; fostul redactor-șef adjunct al Zaman, Mehmet Kamış; directorul Zaman, Faruk Kardıç; brand-managerul Zaman, Yakup Şimşek; editorul de artă și cultură al Zaman, Ali Çolak; profesorul Osman Özsoy; profesorii universitari Şükrü Tuğrul Özşengül și Tibet Murad Sanlıman; proprietarul de companii media și editorul Alaeddin Kaya.

În răspunsul oferit de Akçay, Șeful Poliției, se menționa că ancheta trebuie ținută secretă și că nu poate fi dezvăluită unor terțe părți. Într-un raport de șase pagini, anexat documentului secret, conversațiile dintre membrii familiei jurnaliștilor fuseseră examinate și apelurile lor telefonice fuseseră analizate de către anchetatori. Raportul arată că cele două fiice ale lui Dumanlı, Süveyda și Süheyla Cemre, care aveau 22 și respectiv 19 ani la acea vreme, au fost anchetate de către poliție. Soția lui Keneș, fiul lui Özsoy, fiica lui Șimșek, soția și fiul lui Kaya, soția lui Uslu, soția lui Yazıcı și soția lui Balcı au fost de asemenea anchetați de către procuror, cu privire la detaliile conturilor lor bancare, apartenența la organizații non-guvernamentale și acțiunile din companiile private. Zeci de pagini cuprinzând apelurile telefonice ale jurnaliștilor care au vorbit cu membrii familiilor lor au fost de asemenea anexate la documentul secret, de parcă ar fi reprezentat dovezi incriminatorii.


Calitatea de membru al anumitor uniuni și asociații precum și posturile ocupate în cadrul companiilor private de către soțiile și copiii jurnaliștilor au fost încadrate juridic drept ”dovezi ale activităților infracționale”

Documentul arată de asemenea cum au fost dirijate procedurile urmăririi penale de către guvern prin Departamentul Poliției Naționale (Emniyet) din Ankara, care nu are absolut niciun rol în ceea ce privește anchetele penale așa cum sunt ele prevăzute în Codul Penal din Turcia. Rolul Emniyet este unul pur administrativ, acestuia revenindu-i doar sarcina de a coordona departamentele de poliție locale atunci când are loc un conflict de interese. Printr-o încălcare flagrantă a procedurilor standard într-un astfel de caz, procurorul din Istanbul a cerut departamentului de poliție din Ankara să îi ancheteze pe jurnaliști, în loc să trimită ordinul de anchetă poliției din Istanbul.

Răspunsul Emniyet oferă câteva indicii despre modul în care ancheta trebuia să aibă loc conform instrucțiunilor guvernului Erdoğan. Încă o dată, încălcând procedurile standard, poliția a cerut procurorului să trateze informația ca fiind una secretă, deși ordinul inițial de la procuror nu presupunea o asemenea prevedere, acest lucru sugerând că guvernul se temea de urmări, în cazul în care comunicările ar fi fost făcute publice. Felul în care a fost redactat raportul poliției suna mai mult a instructaj adresat procurorului, privind modul în care acesta să procedeze, dinamica trebuind să fie, de fapt, invers.

 Cu alte cuvinte, puterea executivă decidea modul în care anchetele și  procedurile penale privind jurnaliștii și familiile acestora ar trebui să se desfășoare.

Calitatea de membru al anumitor uniuni și asociații și posturile ocupate în cadrul companiilor private de către soțiile și copiii jurnaliștilor au fost încadrate juridic drept ”probe penale”

Cel mai cunoscut caz de acuzare a membrilor familiei jurnaliștilor a avut loc în 2016, când poliția a mers să îl aresteze pe jurnalistul Bülent Korucu, redactor-șef al cotidianului național Yarına Bakış, critic la adresa regimului, dar în loc să îl aresteze pe acesta, a arestat-o pe soția sa Hacer, la 30 iulie 2016. Cazul a fost înscris în Raportul Departamentului de Stat al SUA cu privire la practicile în domeniul drepturilor omului. Mesajul pe care a vrut poliția să îl transmită a fost că până soțul său nu se va preda, aceasta va fi ținută prizonieră. Hacer, mamă a cinci copii, care nu avea nimic de-a face cu jurnalismul, în afară de faptul că era un cititor asiduu al cotidianului pe care îl administra soțul ei,a fost arestată  oficial la 9 august 2016.

Poliția a mai făcut vizite acasă la familia Korucu de alte câteva ori după aceea, ajungându-se până în punctul în care au amenințat și copiii cu închisoarea. Familia nu reușea să găsească un avocat doritor să preia cazul lui Hacer și să epuizeze toate căile de atac interne,  ca mai apoi aceasta să se poată adresa Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) pentru încălcarea drepturilor. Acuzațiile ridicole bazate pe legile anti-terorism includeau dovezi ale abonamentelor lui Hacer la un ziar care era critic la adresa guvernului. Nu s-a depus niciun act de acuzare oficial împotriva ei timp de câteva luni de zile, fiind în cele din urmă eliberată în așteptarea procesului, impunându-i-se interdicții de călătorie.

Din 2016, guvernul Erdoğan a închis de asemenea mai bine de 180 de organe de presă și a anulat peste 900 de legitimații de presă.

SURSA: https://www.nordicmonitor.com/2019/02/erdogan-govt-secretly-investigated-family-members-of-critical-journalists-in-turkey/


Erdogan vrea legături mai bune cu Israelul:”Politica Palestinei este linia noastră roșie.”

Președintele Tayyip Erdogan a vorbit cu reporterii, după rugăciunea de vineri, despre evenimentele din Israel. De asemenea, a criticat apropierile recente intermediate de SUA între Israel și patru țări musulmane.

9 ani după masacru, familiile tânjesc după dreptate: „Acesta a fost un masacru deliberat și planificat”

Kurzii comemorează 9 ani de când avioanele de război turcești au ucis peste 30 de civili în satul Roboski, din provincia Șırnak...

CEDO cere eliberarea urgentă a fostului președinte pro-kurd, Demirtaș

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a ordonat eliberare imediată a fostului președinte al Partidului Democrat al Popoarelor (HDP) pro-kurde, Selahattin Demirtaș, conform presei internaționale.

TRT folosită ca marioneta guvernului turc pentru a impune cenzura pe Youtube

TRT, unul dintre cei mai mari furnizori de conținut pe YouTube, din Turcia este folosită de către guvernul turc pentru a cenzura canalele de Youtube critice asupra oficialilor turci, informează Turkish Minutes.

Turcia va primi 3 milioane de doze de vaccin săptămâna aceasta

Turcia va primi primul lot de 3 milioane de doze de vaccin contra COVID-19 săptămâna aceasta.

Turcia: Bebeluș aruncat la gunoi a murit

După ce a născut, femeia a lăsat copilul născut în toaleta casei lor să moară aruncându-l, apoi într-un container de gunoi.

Turcia a găzduit peste 14 milioane de vizitatori străini în 2020

Ministerul Turciei pentru Cultură și Turism a făcut publice, vineri, datele din 2020 care arată că Turcia a găzduit 14.486.632 de vizitatori străini, conform Shafaq.com

Vești pentru turiști. Testul PCR obligatoriu pentru intrarea în Turcia

Ministrul Sănătății, Fahrettin Koca, a publicat, vineri, conform căreia călătorii trebui să prezinte un rezultat negativ al testului PCR efectuat cu cel mult 72 de ore pentru a urca în zboruri internaționale cu direcția Turcie.