joi, septembrie 23, 2021

GreenPeace cere includerea peisajului minier Roşia Montană în Patrimoniul UNESCO

Activiştii de mediu ai Greenpeace solicită autorităţilor de la Bucureşti şi Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO, prin intermediul unei scrisori deschise, să susţină includerea peisajului minier Roşia Montană în patrimoniul UNESCO şi, implicit, să fie retrasă cererea de suspendare a acestui dosar.

Greenpeace România, care s-a alăturat încă din fază incipientă campaniei Salvaţi Roşia Montană, cere printr-o scrisoare deschisă autorităţilor implicate să retragă solicitarea de suspendare a dosarului şi să susţină includerea peisajului minier Roşia Montană în UNESCO. Roşia Montană este subiectul public care a mobilizat în cea mai mare măsură societatea civilă din România în ultimii ani, campania Salvaţi Roşia Montană fiind mişcarea fondatoare a noului spirit civic în România şi a democraţiei participative. Încă de la apariţia acestui subiect pe agenda publică, mesajul clar transmis în stradă, în dezbaterile publice, în nenumărate petiţii şi solicitări adresate Guvernului României este acela că Roşia Montană este despre oameni. Întreaga societate, comunităţile locale şi fiecare persoană în parte au dreptul la bunăstare şi la un mediu sănătos şi echilibrat ecologic, adică funcţional. Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent”, se menţionează în scrisoare deschisă.

Activiştii de mediu sunt de părere că procesul dintre Gabriel Resources Ltd. şi statul român de la Centrul Internaţional de Reglementare a Disputelor nu poate constitui un argument pentru blocarea înscrierii sitului Roşia Montană în UNESCO.

„Blocarea dosarului Roşia Montană la UNESCO şi păstrarea caracterului mono-industrial al zonei înseamnă condamnarea comunităţilor locale la subdezvoltare şi reprezintă un proces de guvernare netransparent, în profund dezacord cu drepturile şi interesele legitime ale societăţii aşa cum sunt definite în Constituţia României şi aşa cum au fost exprimate în spaţiul public încă din 2002″, se arată în document.”Guvernul trebuie să reprezinte interesele României şi să folosească în favoarea sa recomandarea ICOMOS de includere simultană a sitului Roşia Montană în patrimoniul mondial UNESCO şi pe lista roşie a siturilor periclitate. Solicităm Guvernului României să retragă cererea de suspendare a dosarului şi să susţină includerea peisajului minier Roşia Montană în UNESCO. Solicităm Consiliul Suprem de Apărare a Ţării să apere interesele României şi ale cetăţenilor săi. Transmitem Comitetului patrimoniului mondial UNESCO că societatea civilă din România recunoaşte şi apreciază valoarea excepţională a peisajului minier de la Roşia Montană şi că doreşte să beneficieze de şansa unei dezvoltări responsabile oferită prin includerea acestuia în lista patrimoniului mondial UNESCO. Patrimoniul cultural şi cel natural de la Roşia Montană aparţin României şi cetăţenilor săi. Acţiunea Guvernului de a bloca un proces atât de important, contrar dorinţei exprimate în mod repetat de către societatea civilă, reprezintă un act de sfidare a drepturilor cetăţenilor. Greenpeace România consideră că cel mai sănătos mediu este democraţia şi cere autorităţilor implicate în acest proces să reprezinte cu adevărat interesele întregii societăţi”, atrag atenţia activiştii Greenpeace.

La începutul lunii iulie 2017, compania canadiană Gabriel Resources a anunţat că va da în judecată România la un Tribunal al Băncii Mondiale pentru că ar fi înregistrat pierderi de 4,4 miliarde de dolari, deoarece Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană în urma protestelor de stradă.

rosia montana 3
Recent, ministrul Culturii, George Ivaşcu, a declarat că, în prezent, ideea care se vehiculează, că Executivul pledează pentru exploatare, nu este adevărată, în zona Roşia Montană nefiind posibile exploatări până nu se finalizează procesul dintre statul român şi Gold Corporation.

Compania canadiană a obţinut în anul 1999 o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur Roşia Montană, în care Gabriel Resources deţine o participaţie de 80,69%, iar compania minieră de stat Minvest Deva deţine 19,31%. Proiectul ar fi reprezentat cea mai mare mină de aur din Europa, în timp ce Gabriel Resources susţine că ar fi injectat până la 24 de miliarde de dolari în economia ţării.

Perspectiva deschiderii minei a provocat ample proteste de stradă din cauza folosirii cianurii în procesul de extracţie, astfel încât Guvernul şi-a retras sprijinul pentru proiect în anul 2014.

Comitetul patrimoniului mondial s-a reunit pe 24 iunie 2018 în Bahrain, pentru a alege noile situri ce vor fi înscrise pe Lista patrimoniului mondial UNESCO.

Examinarea a 30 de situri, printre care şi peisajul minier din Roşia Montană, se află pe ordinea de zi a reuniunii din Manama, care se va desfăşura în perioada 24 iunie – 4 iulie. Analiza va începe pe 29 iunie şi ar putea să se întindă pe durata a două zile.Cele mai multe dintre acestea (22) sunt situri culturale, cum ar fi un teren de vânătoare al inuiţilor din Danemarca, o oază din Arabia Saudită şi un ansamblu victorian Art Deco din India. Cinci sunt situri naturale şi trei combină ambele caracteristici.

O parte a reuniunii comitetului celor 21 de state va fi consacrată, de altfel, examinării stării de conservare a siturilor aflate pe această listă (157 dintr-un total de 1.073) şi a siturilor periclitate (54). Experţii vor analiza şi o eventuală retragere a unor situri de pe cele două liste. O astfel de retragere se bazează pe două precedente, însă rămâne o decizie foarte rară.

 

Un tribunal simbolic de la Geneva va judeca încălcările drepturilor omului din Turcia

Un tribunal simbolic de la Geneva va judeca încălcările drepturilor omului din Turcia

Premieră în Turcia: Curtea Constituțională obligă guvernul să plătească daune unui bărbat torturat de poliție

Premieră în Turcia: Curtea Constituțională obligă guvernul să plătească daune unui bărbat torturat de poliție

Situația economică din Turcia: O treime din populația are datorii. În total de 875 de miliarde de lire

Situația economică din Turcia: O treime din populația are datorii. În total de 875 de miliarde de lire