marți, mai 11, 2021

GESTIONAREA CRIZEI MIGRANŢILOR, MĂRUL DISCORDIEI ÎN UE

Este „inacceptabil” ca ţări din Uniunea Europeană să refuze să participe la primirea de solicitanți de azil pentru a mai reduce povara de pe umerii unor state membre ca Grecia şi Italia, afirmă, într-un interviu pentru AFP, comisarul european pentru migrație, Dimitris Avramopoulos.

El urmează să asiste joi la Sofia la o reuniune a miniștrilor de interne din cele 28 de state membre consacrată în special reformei sistemului de azil în UE, blocată de peste un an din cauza diviziunilor privind introducerea de eventuale noi cote de primire în cazul unor viitoare sosiri masive de refugiați.

Obiectivul de a obține un compromis până la sfârșitul lunii iunie, fixat de liderii din UE, „este realizabil”, spune comisarul, fost șef al diplomației elene și fost primar al Atenei.

„Trebuie să avansăm urgent pentru a adopta un nou Regulament Dublin”, a insistat el, făcând referire la prevederile europene conform cărora responsabilitatea pentru gestionarea unei solicitări de azil revine aproape sistematic țârilor de intrare în Uniunea Europeană.

„Europa are nevoie de un sistem european comun de azil. Astăzi, Italia şi Grecia sunt sub o enormă presiune, însă nimeni nu poate garanta că viitorul nu ne va rezerva surprize”, a atras atenția Avramopoulos, subliniind că ţări din Est, care au criticat virulent politica UE privind migrația, nu sunt la adăpost de un viitor aflux.

În ciuda controverselor din jurul cotelor provizorii de ‘relocare’ a solicitanților de azil din Italia şi Grecia, în vigoare între septembrie 2015 şi septembrie 2017, Comisia Europeană vrea ca reforma în discuţie privind azilul din UE să prevadă un nou sistem de repartizare a solicitanților de azil.

Polonia, Ungaria şi Cehia au refuzat să aplice cotele decise în 2015, resping categoric orice primire obligatorie în viitor, preferând să îşi exprime solidaritatea cu alte state printr-un ajutor financiar.

Acest mecanism nu ar urma totuși să fie declanșat, conform propunerii, decât în cazul unor afluxuri masive într-un stat membru, în timp ce în restul timpului responsabilitatea principală pentru gestionarea unei solicitări ar reveni tot ţării prin care s-a intrat în UE.

Însă mai multe ţări, cum ar fi Polonia, Ungaria şi Cehia, care au refuzat să aplice cotele decise în 2015, resping categoric orice primire obligatorie în viitor, preferând să îşi exprime solidaritatea cu alte state printr-un ajutor financiar.

„Este inacceptabil. Este vorba de împărțirea responsabilității. Toate tarile trebuie să participe la politica noastre de împărțire a poverii acestei presiuni enorme”, a mai spus comisarul Dimitris Avramopoulos, respingând „interpretarea arbitrară” a conceptului de solidaritate.

„Trebuie să împărțim totul în mod proporțional”, a afirmat el. „Nu criza economică a pus în pericol proiectul european (…), ci în principal criza imigranților şi refugiaților, deoarece este direct legată de principiile şi valorile pe care se bazează Europa”, a adăugat oficialul european.

COVID-19: Drepturile omului sunt încălcate pentru mai bine de 1.500 de copii din închisorile turcești

Pentru mai bine de 1.500 de copii cu vârste cuprinse între 12 și 18 ani care se află după gratii, drepturile omului...

Povestea nesfârșită a Turciei cu Uniunea Europeană

Republica Turcia este un stat de aproximativ 100 de ani. A fost fondată în condiții dificile, a suferit de foamete în primii 30 de ani, a fost afectată de cel de-al doilea război mondial. A trecut la sistemul multipartid în 1950, dar experiența democrației a fost întreruptă în medie la fiecare zece ani.