vineri, februarie 3, 2023

GESTIONAREA CRIZEI MIGRANŢILOR, MĂRUL DISCORDIEI ÎN UE

Este „inacceptabil” ca ţări din Uniunea Europeană să refuze să participe la primirea de solicitanți de azil pentru a mai reduce povara de pe umerii unor state membre ca Grecia şi Italia, afirmă, într-un interviu pentru AFP, comisarul european pentru migrație, Dimitris Avramopoulos.

El urmează să asiste joi la Sofia la o reuniune a miniștrilor de interne din cele 28 de state membre consacrată în special reformei sistemului de azil în UE, blocată de peste un an din cauza diviziunilor privind introducerea de eventuale noi cote de primire în cazul unor viitoare sosiri masive de refugiați.

Obiectivul de a obține un compromis până la sfârșitul lunii iunie, fixat de liderii din UE, „este realizabil”, spune comisarul, fost șef al diplomației elene și fost primar al Atenei.

„Trebuie să avansăm urgent pentru a adopta un nou Regulament Dublin”, a insistat el, făcând referire la prevederile europene conform cărora responsabilitatea pentru gestionarea unei solicitări de azil revine aproape sistematic țârilor de intrare în Uniunea Europeană.

„Europa are nevoie de un sistem european comun de azil. Astăzi, Italia şi Grecia sunt sub o enormă presiune, însă nimeni nu poate garanta că viitorul nu ne va rezerva surprize”, a atras atenția Avramopoulos, subliniind că ţări din Est, care au criticat virulent politica UE privind migrația, nu sunt la adăpost de un viitor aflux.

În ciuda controverselor din jurul cotelor provizorii de ‘relocare’ a solicitanților de azil din Italia şi Grecia, în vigoare între septembrie 2015 şi septembrie 2017, Comisia Europeană vrea ca reforma în discuţie privind azilul din UE să prevadă un nou sistem de repartizare a solicitanților de azil.

Polonia, Ungaria şi Cehia au refuzat să aplice cotele decise în 2015, resping categoric orice primire obligatorie în viitor, preferând să îşi exprime solidaritatea cu alte state printr-un ajutor financiar.

Acest mecanism nu ar urma totuși să fie declanșat, conform propunerii, decât în cazul unor afluxuri masive într-un stat membru, în timp ce în restul timpului responsabilitatea principală pentru gestionarea unei solicitări ar reveni tot ţării prin care s-a intrat în UE.

Însă mai multe ţări, cum ar fi Polonia, Ungaria şi Cehia, care au refuzat să aplice cotele decise în 2015, resping categoric orice primire obligatorie în viitor, preferând să îşi exprime solidaritatea cu alte state printr-un ajutor financiar.

„Este inacceptabil. Este vorba de împărțirea responsabilității. Toate tarile trebuie să participe la politica noastre de împărțire a poverii acestei presiuni enorme”, a mai spus comisarul Dimitris Avramopoulos, respingând „interpretarea arbitrară” a conceptului de solidaritate.

„Trebuie să împărțim totul în mod proporțional”, a afirmat el. „Nu criza economică a pus în pericol proiectul european (…), ci în principal criza imigranților şi refugiaților, deoarece este direct legată de principiile şi valorile pe care se bazează Europa”, a adăugat oficialul european.

Erdogan catalogat ca „Piroman” de presa din Germania

Revista săptămânală germană Stern s-a referit la președintele turc Recep Tayyip Erdoğan drept un „incendiat” pe coperta ultimului său număr, spunând că președintele alimentează conflicte periculoase, inclusiv în Germania, pentru a-și asigura puterea în timp ce se pregătește pentru alegerile din mai.

Harta corupție: Turcia a avut cel mai mic punctaj din ultimii 10 ani

Harta corupției la nivel mondial situează Turcia cu cinci locuri mai jos, după ce reușit să obțină 34 de puncte din 100 în 2022, pierzând 2 puncte într-un an, având cel mai mic scor din ultimii zece ani.

Ce ar însemna ca Erdogan să piardă alegerile prezidențiale?

Criza economică din Turcia a pus în pericol lunga domnie a lui Erdogan. Pe măsură ce prețurile au crescut, președintele a continuat să reducă ratele dobânzilor, răsturnând teoria economică și conducând prețurile mai mari.

Expoziția  „Istoria fotbalului turc”. Erdogan expus, dar nu și Hakan Şükür

Hakan Şükür a fost exclus de la expoziția „Tuturi şi gol: expoziţia de istorie a fotbalului turc”, deschisă la Palat, cu participarea preşedintelui Erdoğan, a foştilor jucători naţionali de fotbal, a preşedinţilor de club şi a politicienilor.

„Privighetoarea Dobrogei” s-a stins din viață! Faimoasa solistă a fost prima avocată tătăroaică din România

Faimoasa cântăreață, supranumită „Privighetoarea Dobrogei” s-a stins din viață, marți, 31 ianuarie 2023. Kadriye Nurmambet, născută în Dobrich, Bulgaria în...

CEDO a decis! Turcia trebuie să plătească peste 12.000 de euro daune morale unui jurnalist

Turcia a încălcat articolele 5 (1), (3), (4), (5) și 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului în cazul unui jurnalist care a fost arestat de un tribunal turc în urma unei tentative de lovitură de stat în 2016.

Turcia: Pragul sărăciei a depășit de 3 ori salariu minim pe economie

Pragul de sărăcie indică banii necesari pentru ca o familie de patru persoane să se hrănească suficient și sănătos și acoperă și cheltuielile cu bunurile de bază precum îmbrăcăminte, chirie, electricitate, apă, transport, educație și sănătate. Acesta a crescut la 28.875 de lire în ianuarie, iar salariu minim este de 8.506 de lire.