luni, decembrie 21, 2020

GESTIONAREA CRIZEI MIGRANŢILOR, MĂRUL DISCORDIEI ÎN UE

Este „inacceptabil” ca ţări din Uniunea Europeană să refuze să participe la primirea de solicitanți de azil pentru a mai reduce povara de pe umerii unor state membre ca Grecia şi Italia, afirmă, într-un interviu pentru AFP, comisarul european pentru migrație, Dimitris Avramopoulos.

El urmează să asiste joi la Sofia la o reuniune a miniștrilor de interne din cele 28 de state membre consacrată în special reformei sistemului de azil în UE, blocată de peste un an din cauza diviziunilor privind introducerea de eventuale noi cote de primire în cazul unor viitoare sosiri masive de refugiați.

Obiectivul de a obține un compromis până la sfârșitul lunii iunie, fixat de liderii din UE, „este realizabil”, spune comisarul, fost șef al diplomației elene și fost primar al Atenei.

„Trebuie să avansăm urgent pentru a adopta un nou Regulament Dublin”, a insistat el, făcând referire la prevederile europene conform cărora responsabilitatea pentru gestionarea unei solicitări de azil revine aproape sistematic țârilor de intrare în Uniunea Europeană.

„Europa are nevoie de un sistem european comun de azil. Astăzi, Italia şi Grecia sunt sub o enormă presiune, însă nimeni nu poate garanta că viitorul nu ne va rezerva surprize”, a atras atenția Avramopoulos, subliniind că ţări din Est, care au criticat virulent politica UE privind migrația, nu sunt la adăpost de un viitor aflux.

În ciuda controverselor din jurul cotelor provizorii de ‘relocare’ a solicitanților de azil din Italia şi Grecia, în vigoare între septembrie 2015 şi septembrie 2017, Comisia Europeană vrea ca reforma în discuţie privind azilul din UE să prevadă un nou sistem de repartizare a solicitanților de azil.

Polonia, Ungaria şi Cehia au refuzat să aplice cotele decise în 2015, resping categoric orice primire obligatorie în viitor, preferând să îşi exprime solidaritatea cu alte state printr-un ajutor financiar.

Acest mecanism nu ar urma totuși să fie declanșat, conform propunerii, decât în cazul unor afluxuri masive într-un stat membru, în timp ce în restul timpului responsabilitatea principală pentru gestionarea unei solicitări ar reveni tot ţării prin care s-a intrat în UE.

Însă mai multe ţări, cum ar fi Polonia, Ungaria şi Cehia, care au refuzat să aplice cotele decise în 2015, resping categoric orice primire obligatorie în viitor, preferând să îşi exprime solidaritatea cu alte state printr-un ajutor financiar.

„Este inacceptabil. Este vorba de împărțirea responsabilității. Toate tarile trebuie să participe la politica noastre de împărțire a poverii acestei presiuni enorme”, a mai spus comisarul Dimitris Avramopoulos, respingând „interpretarea arbitrară” a conceptului de solidaritate.

„Trebuie să împărțim totul în mod proporțional”, a afirmat el. „Nu criza economică a pus în pericol proiectul european (…), ci în principal criza imigranților şi refugiaților, deoarece este direct legată de principiile şi valorile pe care se bazează Europa”, a adăugat oficialul european.

Prima femeie ofițer din strâmtoarea Bosfor, în cadrul Direcției Generale pentru Siguranța Coastelor

Gizem Turan, în vârstă de 31 de ani este una dintre cele opt femei absolvente ale facultății de transport și gestionare maritimă a Universității Tehnice din Istanbul în timpul mandatului său și lucrează în domeniul transportului maritim de aproximativ 10 ani.

La 80 de ani reținută pentru o postare pe Twitter: „Ne-am săturat de exploatarea ta”

O femeie de 80 de ani identificată doar prin inițialele E.B. a fost reținută, miercuri, din casa ei din Istanbul după ce...

Turcia crește cenzura:“O instituție publică crucială a devenit un braț al lui Erdoğan”

Într-o conferință de presă, marți, HRW a semnalizat că RTÜK a contribuit la cenzură într-o țară în care marea majoritate a știrilor de televiziune sunt deja pro-guvernamentale prin impunerea de interdicții de difuzare de cinci zile pe două posturi TV și amenzi grele pentru alții.

16 deținuți infectați cu COVID-19. Cazurile ajung la aproape 1.900.000

6 deținuți au fost diagnosticați cu COVID-19 în închisoarea Karabük, din nordul Turciei, pe fondul creșterii cazurilor la nivelul național, relatează Turkish Minutes.

Animale torturare: 3.000 de turci au sărit în ajutor

Peste 3.000 de persoane au solicitat adoptarea a 77 de câini și șase pisici care au fost confiscate pe motiv că au fost ținute în condiții mizerabile în scopuri comerciale în districtul Keçiören, din Ankara,

Istanbul: O linie de metrou va fi construită către moscheea preferată a lui Erdogan

Conform, Monitorului Oficial, de pe 17 decembrie, ministerul va construi calea ferată până la moscheea Grand Çamlıca, care a fost finalizată în 2019.

Închisoare pe viață pentru producția a seriale TV fictive: CEDO nu a dat verdict de 5 ani

Fostul director executiv TV este închis după gratii de șase ani, pentru conținutul a două seriale TV fictive. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) nu a dat încă un verdict

Turcia: Amendă de 3,8 milioane de dolari pentru platformele de socializare, inclusiv Tik Tok

Autoritatea turcească pentru tehnologiile informațiilor și comunicațiilor (BTK) au penalizat rețelele de socializare cu 30 de milioane de lire turcești (3,8 milioane de dolari) fiecare, pentru că nu au numit un reprezentant în Turcia, în conformitate cu legea turcească, relatează Gazete Duvar.