vineri, decembrie 25, 2020

Executivul UE recomandă trimiterea înapoi în Grecia a solicitanților de azil

Executivul Uniunii Europene a afirmat joi că ar trebui să li se permită statelor membre să-i trimită pe unii solicitanți de azil înapoi în Grecia de la jumătatea lunii martie 2017, Bruxellesul sperând că acest demers va contribui la restabilirea politicii blocului comunitar în materie de migrație care a eșuat în timpul afluxului în masă de străini anul trecut.

 În baza regulilor UE, prima țară de intrare a migranților este responsabilă de gestionarea cererilor de azil, dar sistemul a eșuat anul trecut în Grecia, principala poartă de intrare în Europa pentru mai mult de un milion de refugiați și migranți.

comisarul european pentru migrație Dimitris Avramopoulos.
comisarul european pentru migrație Dimitris Avramopoulos.

 Incapabilă să facă față situației, Grecia i-a lăsat pe mulți dintre ei să traverseze teritoriul său pentru a merge în Germania și către alte țări bogate ale UE, încălcând regulile blocului comunitar. Aceasta a determinat statele membre de pe ruta migrației să-și închidă treptat frontierele, blocând mulți migranți în Grecia, care depune eforturi pentru a le acorda adăpost corespunzător.

Comisia Europeană a estimat  că Grecia și-a ameliorat situația în ce privește cazarea și înregistrarea solicitanților de azil sosiți pe teritoriul său.

 

Executivul comunitar a recomandat să li se permită statelor membre ale UE să-i trimită înapoi în Grecia pe solicitanții de azil care intră în acest mod în Uniune și care au pătruns mai adânc în Europa de la jumătatea lunii martie și în continuare. Recomandarea nu se aplică în cazul celor care au făcut deja această călătorie. ”Aceasta va descuraja și mai mult intrarea ilegală și deplasările ulterioare și va reprezenta un pas important spre revenirea la un sistem de funcționare normală”, a afirmat Frans Timmermans, vicepreședinte al Comisiei Europene.

Politica UE privind azilul și zona sa de liberă circulație în interior au eșuat anul trecut, în timp ce afluxul necontrolat de migranți și refugiați a provocat dispute aprinse între state ale UE privind modul de gestionare a acestor probleme. Disputele au rămas nerezolvate și peste 62.000 de persoane sunt încă în Grecia, cu toate că un acord încheiat de UE cu Turcia în martie a dus la reducerea numărului de nou-sosiți.

 Eșecul este în mare parte din cauza reticenței din partea statelor UE de a lua persoane din Grecia și Italia pentru a ajuta la procesarea cererilor de azil și de a atenua povara celor două state aflate în prima linie a frontului migrației.

 Frans Timmermans, vicepreședinte al Comisiei Europene.comisarul european pentru migrație Dimitris Avramopoulos.
Frans Timmermans, vicepreședinte al Comisiei Europene.comisarul european pentru migrație Dimitris Avramopoulos.

 Până în prezent, ceva mai mult de 8.200 de persoane au fost mutate din Grecia și Italia către alte state ale UE în baza unui plan ce prevede relocarea a 160.000 de persoane și care expiră în septembrie 2017.

 

Comisia Europeană a făcut apel la statele UE să-și intensifice acțiunile.

”Scopul nostru este de a-i muta din Grecia și din Italia pe toți cei care sunt eligibili pentru relocare în decursul anului viitor”, a declarat comisarul european pentru migrație Dimitris Avramopoulos.

 Bruxellesul pune condiții suplimentare privind returnarea persoanelor după luna martie, spunând că Grecia ar trebui să ofere confirmări individuale privind un tratament corect pentru toate persoanele returnate și că minorii neînsoțiți nu vor fi deloc returnați.

 Cotele obligatorii de refugiați fac acum obiectul unei dispute între statele UE care doresc să-și reformeze regulile comune problematice privind azilul.

 

Potrivit Comisiei Europene, numărul de persoane care au sosit din Turcia în Grecia a fost în medie de 92 pe zi din martie, comparativ cu miile de nou-sosiți zilnic înainte de încheierea acordului cu Ankara. Începând din martie 2016, 1.187 de persoane au fost returnate din Grecia în Turcia.

În baza acordului cu Turcia, care pare acum fragil din cauza tensiunilor din relațiile cu Ankara ca urmare a represiunii în Turcia după puciul eșuat din iulie, Bruxellesul a afirmat că a cheltuit 677 milioane de euro din cele trei miliarde de euro promise ca ajutor pentru refugiații aflați în Turcia.

Istanbul: O linie de metrou va fi construită către moscheea preferată a lui Erdogan

Conform, Monitorului Oficial, de pe 17 decembrie, ministerul va construi calea ferată până la moscheea Grand Çamlıca, care a fost finalizată în 2019.

Protest pe Twitter împotriva hărțuirii sexuale și perchezițiilor ilegale:” Bebelușii căutați în scutece”

Utilizatorii de Twitter din Turcia au protestat împotriva hărțuirea sexuală a femeilor și perchezițiile ilegale, după ce un activist faimos a pornit o campanie, relatează Turkish Minutes.

Managerul unui spital a pus 2 asistente să scrie de 500 de ori “’Sunt proastă”

Un scandal a izbucnit după ce un manager a pus două asistente medicală să-și ceară scuze și să scrie de 500 de ori:”Sunt proastă”, informează T24.con

Turcia a refuzat eliberarea unui ofițer care suferă de scleroză multiplă

Mustafa Özcan Çay care a fost un ofițer militar decorat de către NATO, ulterior condamnat pentru acuzații de lovitură de stat, se află încă după gratii în ciuda incapacității sale de a îndeplini chiar și cele mai elementare sarcini, cum ar fi să mănânce, să bea și să folosească baia fără asistență.

96 de deces din cauza consumului de alcoolui contrafăcut

96 de persoane din Turcia au murit otrăviți cu alcool etilic din octombrie, conform Ahval.News

Turcia va primi 3 milioane de doze de vaccin săptămâna aceasta

Turcia va primi primul lot de 3 milioane de doze de vaccin contra COVID-19 săptămâna aceasta.

CEDO cere eliberarea urgentă a fostului președinte pro-kurd, Demirtaș

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a ordonat eliberare imediată a fostului președinte al Partidului Democrat al Popoarelor (HDP) pro-kurde, Selahattin Demirtaș, conform presei internaționale.

Turcia: 70% din tinerii kurzi se simt discriminați

Șaptezeci la sută dintre tinerii kurzi din Turcia se confruntă cu discriminare în viața cotidiană, potrivit cercetărilor realizate de Rawest Research Center, citat de Stockholm Center for Freedome.