La finalul Colocviului organizatla finele lunii aprilie în primitoarea sală a Senatului Franţei, Dr Jean-Marie Heydt, Preşedintele Centrului Nord Sud al Consiliului Europei (Président du centre Nord-Sud du Conseil de l’Europe) accentua importanţa acestui dialog continuu, fructuos, dialogul între Nord şi Sud văzut ca schimb de experienţe, ca înţelegere a bunelor practici, ca formă de comunicare şi deci de promovare a toleranţei, dincolo de pericolele şi tensiunile unei lumi contemporane aflată în mişcare.
De ce încep cu concluzia, cu sfârşitul acestui eveniment de marcă organizat de AFACOM şi ISESCO în capitala Franţei?
Un eveniment cu o participare internaţională remarcabilă şi deopotrivă onorat de alesele Franţei (senatoare), personalităţi de prim plan ale vieţii politice precum senatoarea franceză Joëlle Garriaud-Maylam şi senatoarea Catherine Morin Desailly, preşedinta comisiei de cultură, educaţie şi comunicare din Senatul Franţei.
Pentru că, până la urmă, după derularea acestor ore de lucru, de comunicare şi de întâlnireuneori chiar de reîntâlnire căci unii dintre noi am mai participat la ediţiile anterioare ale acestei întâlniri internaţionale, ceea ce rămâne este concluzia.
Anul acesta Dialogul euro-mediteranean la feminin (Femeile de pe cele două ţărmuri ale Mediteranei în faţa extremismului) şi-a propus trei teme mari (paneluri, cum se zice de curând ):
În cea dintâi , « Acţiunea femeilor în viaţa publică » au intervenit femei-personalităţi cu un parcurs social şi politic bogat. Francois Schepmans, deputat federal şi vicepreşedinte a camerei Reprezentanţilor din Belgia este în egală măsură primăriţa comunei Molembecek Saint -Jean, locul în care celulele teroriste se pare că au adăpostit nucleul dur responsabil de atentatele din Franţa.Cu experienţa de primar şi cu luciditatea celui implicat în politică dumneaei ne-a oferit o posibilă lectură a radicalizării petrecute acolo şi exportate dinspre belgia, spre Franţa vecină. Au mai susţinut intervenţii paramentare din Egipt şi Tunisia.
PARIS : Dialogul euro-mediteranean la feminin ( Femeile de pe cele două ţărmuri ale Mediteranei în faţa extremismului), la Senatul Franţei.
A doua secţiune s-a axat pe « Femeile victime şi ţinte ale extremismului ». secţiune moderată de dr. Charles Saint-Prot, directorul general al Observatorului de studii geopolitice (Franţa) (OEGhttp://www.etudes-geopolitiques.com/)şi s-a focusat de această dată pe exemple concrete.Rita El Khayat din Maroc a vorbit despre extremism şi caricaturizarea femeii, dr. Maha Baaklini Laurens (franco-libaneză) s-a exprimat referindu-se la experienţe proprii provenite din munca de psihoterapeut, dr. Safaa Alhamayedeh ( cercetătoare franco-jordaniană) a oferit un frumos exemplu de înţelegere a toleranţei, afirmând că dorinţa de pace trece de multe ori prin efortul femeilor activiste ale păcii iar Mariam el Kurdi a facut o analiză concretă asupra unui caz particular: degradarea statutului femeii în Egipt.
În sfârşit, a treia şedinţă a avut-o drept moderatoare pe binecunoscuta Noha Rashmawi, intelectuală militantă pentru cauza palestiniană.Aici dr. Marie Genevieve Missegue (Franţa) a vorbit despre rolul femeii în educaţia religioasă, Carmen Fernandez Tavora de la Fundaţiua Trois Cultures din Seville (Spania )a dat cuvânt experienţelor proprii ale acestei fundaţii cunoscute pentru rolul ei activ în animarea raporturilor dintre femeile de pe cele două ţărmuri ale Mediteranei.O fostă vicepreşedintă a guvernului spaniol, fostă ministră şi fostă membră a Consiliului de Stat din Spania , dr. Maria Tereza Fernandez de la Vega şi-a rostit alocuţiunea «Femeile pentru o lume mai bună:».
Reprezentând România, Cleopatra Lorinţiu (adică eu) a ţinut o alocuţiune «Acţiunea femeilor în media şi reţelele sociale în faţa extremismului » cu intenţia declarată de a lărgi sfera dezbaterii, explicând faptul că este adeseori contraproductiv a prezenta extremismul ca fiind doar islamic-arab aşa cum reiese de multe ori din toate temerile euroscepticilor şi anti-imigraţioniştilor dar şi din abordările celor care frecventează observatoarele de geopolitică, think-tank-urile, platourile de televiziune şi site-urile internet de dezbateri.
Extremismul poate fi religios dar şi etnic dar şi politic. Exemplul persecutării rromilor în diferite ţări între care, de dată recentă prin acţiunile Partidelor de extremă dreapta din Ungaria (Jobic dar şi « Magyar Hajnal”) vezi http://www.lemonde.fr/europe/article/2017/02/01/en-hongrie-neonazis-et-espions-russes_5072798_3214.html#U5oPKRhvEpBsOjm8.99) este deja de notorietate.
Extremismul poate fi unul de stat, în tentaţia enormă a autocraţiilor de a se impune, întemniţând fără milă dar şi fără probe, jurnalistele (cazul Turciei contemporane, şi în acest sens am dat câteva exemple de nedreptăţi flagrante), printre care şi cel al jurnalistei Zehra Dogan, întemniţată pentru 2 ani şi nouă luni pentru curajul de a se fi exprimat pe reţelele de socializare, postând un desen care reprezenta oraşul Nusaybin, localitate deşirată de extremism şi să citeze vorbele unui copil, profund îndurerat de ce se petrece.
Am propus exemplul recunoaşterii minorităţilor etnice din România, un adevărat exemplu pentru Uniunea Europeană, dincolo de lipsa de sensibilitate a unor sau ale altora faţă de acest subiect. Înţeleg că e greu, mai cu seamă pentru ideologi, gânditori sau specialişti de geopolitică din ţări cu istorii democratice mai vechi să accepte că «modelul românesc »este atât
de ofertant, un adevărat exemplu de toleranţă şi demnitate dar, dacă noi nu vom vorbi despre asta, atunci cine oare să vorbească?
Ambasadoarea Delphine Borione, secretara general adjunctă a UPM, (Uniunea pentru Mediterana,organizaţie interguvernamentală care reuneşte 43 de ţări ale Uniunii Europene şi din preajma Mării Mediterane, avându-şi secretariatul general la Barcelona (http://ufmsecretariat.org/fr/); Samia Djacta, delegat al ISESCO pe lângă UNESCO reprezentându-l pe directorul general al ISESCO dr. Abdelaziz Othman Altwajiri https://www.isesco.org.ma/) şi dr.Zeina el Tibi, preşedintaAFACOM, principala organizatoare şi iniţiatoare a acestui remarcabil proiect https://afacominfo.wordpress.com/), au creionat prin alocuţiunile prezentate cadrul mai larg al Colocviului, aflat acum la a treia ediţie şi găzduit de fiecare dată cu generozitate de Senatul Franţei.
Aşadar noi, ce de astăzi, şi lupta împotriva extremismului. Ne mai rămâne să fim solidari, să învăţăm să îl ascultăm pe celălalt sau pe cealaltă chiar dacă nu ne place totdeauna, să încercăm să ne înţelegem şi să ne tolerăm, să fim capabili să reacţionăm la nedreptate şi durere oriunde e ea, să vedem această lume europeană, amintindu-ne că Mare Nostrum e numele latinesc al acestei Mediterane care ne uneşte şi care ne-a civilizat, într-un spaţiude idei mai larg în care nu frontierele ne delimitiează neapărat dar în care interesele comune, fuziunea de culturi şi spiritul de solidaritate ne pot anima.
Cleopatra Lorinţiu
