vineri, aprilie 19, 2024

De ce vor tinerii din Turcia să plece în străinătate?

Dacă tinerii din Turcia ar avea o lampă magică cu doar o singură dorință, mai mult de jumătate și-ar dori să poată să se stabilească în străinătate, din cauza tulburărilor prin care trece țara. 

Această realitate este confirmată de profesorii care sunt în contact direct cu tinerii, dar și de  sondajele de opinie.

„Dacă găsești o sticlă magică, din care iese un geniu care să-ți îndeplinească o singură dorință, care ar fi aceea?”, a fost o întrebare a companiei de sondaje, MAK, într-un realizat în decembrie.

55 la sută au spus că își doresc să se mute în străinătate, 23 la sută ar vrea un loc de muncă, 7 la sută au răspuns că vor justiție, iar 15 la sută au dat alte răspunsuri. 

Pe lângă motivele evidente precum criza valutară cu care țara se confruntă, somajul în creștere, prețurile în creștere, iar calitatea vieții în scădere, tinerilor le este greu să vadă un viitor în Turcia.

A scăzut calitatea vieții 

Un motiv important este calitatea scăzută a vieții în Turcia. Conform OCDE, care publică de 10 ani un index numit „indicele vieții mai bune”, examinează calitatea vieții în 11 dimensiuni, iar în atenția tinerilor fiind: educația, venitul, nivelul de fericire și echilibrul dintre viața profesională și viața privată. În 2020, Turcia ocupă locul 37 dintre cele 40 de țări, urmând apoi, Mexic, Columbia și Africa de Sud. 

De la vârste fragede îngrijorați de viitor

Azra Yazıcı, elevă la liceul în Istanbul.

Reporterii de la DW Turkiye a făcut interviuri de stradă cu tinerii din Istanbul, din care reiese faptul că adolescenții din Turcia urmăresc cu atenție evoluția economiei și a oportunităților pe care le au pentru viitorul lor.

„Dolarul a crescut cu o liră în patru ore recent. Puterea mea de cumpărare a scăzut foarte rapid. Sunt elevă și primesc bani de buzunar. Nu muncesc, continui să studiez. În această situație, tinerii studiază pentru a pleca în străinătate”, explică Azra Yazıcı, în vârstă de 17 ani, elevă la un liceu din Istanbul.

„Un hanorac costă 300 de lire. Este prea mult pentru mine. Nu mă simt deloc în siguranță când am 50 de lire la mine. Simt că nu îmi pot permite nimic”, adăugă tânăra.

„Această situație ne afectează familia. Un baton de ciocolată în cantină costă 4 lire. Nu există culegerii mai ieftine de 60-70 de lire. Acestea ne fac viața mai grea”, adaugă liceanul în vârstă de 16 ani, Sude Avcı.

Studenții facultăților de top din Turcia sunt nemulțumiți

Tinerii, care voiau să studieze în afara țării ,aveau speranța că se vor întoarce specialiști în țară, însă ultimele evenimente care au avut loc Universitatea Bogazici, Bosphorus University, una dintre cele mai notorii universități din Turcia, i-a făcut pe mulți să nu-și mai dorească să se întoarcă.

„Sunt sigur este că vreau să plec în străinătate. Înainte de a începe universitatea, am avut mereu în minte să fac asta, dar mă gândeam că până la urmă mă voi întoarce în Turcia. Totuși, ceea ce am trăit anul trecut, m-a convins. Mă gândesc să plec fără să mă întorc”, povestește Sadri Gökberk Yılmaz, în vârstă de 22 de ani, student terminal la inginerie IT.

„Îmi doream să am o experiență în străinătate încă din ziua în care am început facultatea, această decizie a evoluat pentru a pleca aproape ireversibil în ultimii doi ani. Nu vreau să-mi schimb rutina, viața sau să mă îndepărtez de cei dragi, dar o voi face, chiar dacă nu este greu”, spune Tuğba Tümer, o altă studentă la IT.

Cel mai recent studiu, din ianuarie 2022, făcut pe 165 de studenții de la universitățile de top, arată că 130 dintre aceștia vor să plece în străinătate.

Pe primul loc la scris, a picat la interviu

Cazul studentei la doctorat care a luat cea mai mare notă în domeniul său, dar a pierdut locul de muncă din cauza unui interviu, spune multe despre realitatea cu care se confruntă tinerii din Turcia.

Sultan Fidan Peduk, care a absolvit biologia și urmează cursurile de doctorat a vrut să candideze pe un post de profesor, unde la examenul KPSS, (Examen Centralizat de Selectare), la scris cel mai mare punctaj.

Însă, tânăra a picat interviul, care a fost introdus după puciul eșuat pentru orice funcție la stat, pentru a tria candidații. La interviu eseori sunt  adresate întrebări orecum „Cum o cheamă pe mama președintelui? Cine este cel mai bun lider din istoria Turciei?”

„Am fost pe primul loc în domeniul meu la KPSS pentru care am lucrat doi ani zi și noapte. Potrivit ce criterii s-au făcut calificat?”, a scris tânăra revoltată pe contul personal de Twitter.

Profesorii s-au săturat să scrie scrisori de recomandare

Profesorul Tuna Tuğcu, de la departamentul de Inginerie Calculatoare a Universității Bogazici vorbește de situația dificilă în care a ajuns facultatea încât nu găsesc studenți ca să aplice la doctorat și să lucreze la proiectele academice.

„Ne-am săturat să scriem scrisori de recomandare pentru studenți. Numai anul trecut au aplicat peste 30 de studenți la universitățile din Germania. Când le spun studenților mei că vă pot găsi locuri de muncă bine plătite, îmi spun că nu banii sunt problema, ci mersul prost al țării”, afirmă Tuğcu.

Academicianul explică că bugetul departamentului este de 8.800 lire (569 de dolari) pe an în total, fiind 88 de kuruș pe lună, per student, ceea ce face imposibilă desfășurarea proiectelor pentru nivelul de pregătire al tinerilor.

Ce nu merge bine în Turcia?

Fostul rector la Universitatea Boğaziçi, Lale Akarun a scris un articol pe tema migratiei tinerilor în străinătate, în urma discuțiilor pe care le-a avut cu aceștia.

„Nu vrem să plecăm în străinătate pentru bani”, au spus ei. Deci de ce vor tinerii să plece în străinătate? Pentru că nu sunt oameni. Pentru că femeile sunt ucise. Pentru că nu există libertate de exprimare. Pentru că ei nu văd un viitor în această țară. Pentru că nu își găsesc un loc de muncă. Pentru că locurile de muncă pe care le găsesc nu își câștigă un trai decent. Pentru că nu vor să lucreze 12 ore pe zi, 7 zile pe săptămână. Pentru că nu le place calitatea educației. Instituțiile de învățământ calificate existente sunt distruse”, explică fostul rector.

După evenimentele din ultimul an, în care peste 50 de tineri sunt judecați doar pentru că și-au folosit libertatea de exprimare, Lale Akarun susține că singurul lucru  de care se tem studenții este interdicția de călătorie, pentru că toți vor să plece în străinătate.

În noiembrie 2021, numărul șomerilor în vârstă de 15 ani și peste a crescut cu 39.000 la aproape 3,77 milioane, conform statisticilor TÜİK. La începutul anului universitar, studenții au dormit în parcuri, ca formă de protest față de prețurile și inflația în creștere, care îngreunează să-și găsească un loc de a locui.

Ismail S., București

Președintele Germaniei în vizită în Turcia. Prima întâlnire cu primarul Istanbulului, apoi cu Erdogan

Președintele Frank-Walter Steinmeier va călătorii în Republica Turcia în perioada 22-24 aprilie 2024, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între cele două țări.

Din Dubai până în Chile, serialele turcești cuceresc lumea. Cum sunt produse faimoasele seriale

În cartierului Tophane, din Istanbul, pescărușii sunt împrăștiați de o dronă care filmează un polițist care arestează tânără. Filmarea este numit „Dengeler”, unul dintre cele aproximativ 60 filmate anual în Turcia, care au făcut ca Istanbulul și alte orașe turcești să fie cunoscute telespectatorilor din aproape 170 de țări din întreaga lume. 

Muzeele din Turcia: 4 milioane de vizitatori în primele 3 luni a anului 2024. Care au fost cele mai vizitate muzee

Potrivit unui anunț recent făcut de Ministrul Culturii și Turismului, Mehmet Nuri Ersoy, în special, Muzeul Mevlana din orașul central Konya a atras peste 383.000 de vizitatori, urmat de situl arheologic Hierapolis, din provincia vestică Denizli, cu 259.000 de vizitatori. 

Boicot! Turcii nu merg în weekend la restaurant. „Aceasta nu este inflație, este profit”

Organizatorii și susținătorii boicotului susțin că întreprinderile folosesc inflația din Turcia ca o scuză pentru a-și crește profiturile. Boicotul urmărește să protesteze prețurile crescute pentru porții mai mici, precum și creșterea costului vieții.