Un scandal a pornit în Turcia după ce Curtea de Casație a Turciei, cea mai înaltă instanță de apel, a refuzat să se conformeze hotărârii Curții Constituționale (AYM), privind eliberarea deputatului încarcerat, Can Atalay.
Într-o mișcare neconstituțională, instanța a depus și o plângere penală împotriva judecătorilor AYM cu privire la decizia sa.
De asemenea, instanța a depus o plângere penală împotriva judecătorilor AYM care au votat pentru eliberarea lui Atalay, susținând că au încălcat constituția și și-au depășit autoritățile.
Declarația instanței
Instanța a susținut că Curtea Constituțională nu are autoritatea de a revizui cazul Atalay în conformitate cu constituția, declarat că decizia Curții Constituționale este neconstituțională.
„În țara noastră, Curtea Constituțională nu intervine doar în sfera legislativului prin simpla anulare a legilor, ci acționează uneori și ca legiuitor și acționează ca autoritate de tutelă ca supercurte de apel asupra instanțelor superioare, care nu nu au o relație de superioritate conform constituției”, se arată în declarația acestora.
Criză judiciară
Președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan a intrat într-o criză judiciară în curs de desfășurare pe 10 noiembrie, criticând Curtea Constituțională, cerând o contestație.
„Din păcate, Curtea Constituțională a făcut multe greșeli la rând în acest moment, ceea ce ne întristează serios. Curtea Constituțională nu poate și nu trebuie să subestimeze demersul făcut de Curtea de Casație în această privință.” a declarat Erdoğan reporterilor.
Erdogan vrea o nouă constituție
În comentariile făcute mai târziu la o ceremonie de la Ankara, Erdoğan a spus că disputa dintre cele două instanțe superioare arată necesitatea unei noi constituții, reflectând poziția sa de lungă durată conform căreia parlamentul ar trebui să se ocupe de astfel de chestiunii în viitor.
„Nu suntem un partid în această dezbatere, ci un arbitru”, a argumentat Erdoğan.
„Tentativă de lovitură de stat”
Partidele de opoziție și Uniunea Barourilor din Turcia au criticat dur această mișcare, iar Baroului Ankara au organizat un marș, susținând că evenimentele evidențiază starea diminuată a sistemului juridic al Turciei.
Principalul lider al opoziției, Özgür Özel, din partidul Popular Republican (CHP) a anunțat că partidul său inițiază un protest la Parlament împotriva refuzului Curții de Casație de a se conforma hotărârilor Curții Constituționale (AYM).
„În acest caz, în conformitate cu decizia pe care am luat-o la ședința extraordinară a grupului de ieri, începem acțiunea de a nu părăsi de astăzi Adunarea Generală a Marii Adunări Naționale a Turciei pentru a menține criza judiciară și tentativa de lovitură de stat în agendă.”, susține acesta într-o postare pe platforma X.
Ce s-a întâmplat?
Curtea Constituționale (AYM), din 25 octombrie, a decis că „dreptul de a vota și de a fi ales” și „dreptul la securitate și libertate personală” al deputatului TİP încarcerat Can Atalay au fost încălcate și a ordonat instanței inferioare să-l elibereze.
Curtea Penală din Istanbul nu l-a eliberat pe Atalay, dar a trimis cazul Curții de Casație, argumentând că decizia AYM nu are legătură cu verdictul instanței penale. Săptămâna aceasta, ministrul Justiției Yılmaz Tunç a susținut că AYM „și-a depășit jurisdicția” și a încercat „să schimbe constituția” cu hotărârea Atalay.
Cine este Atalay?
Can Atalay, în vârstă de 47 de ani, s-a numărat printre cei șapte inculpați care au fost condamnați la 18 ani de închisoare în procesul Gezi Park. Acesta a fost condamnat pentru „asistență la încercarea de abolire a guvernului.”
Atalay a fost ales deputat Hatay din TİP la alegerile generale din 14 mai. Instanța a refuzat să se conformeze hotărârii AYM privind eliberarea lui Atalay și a ordonat Parlamentului „să inițieze procedurile de înlăturare a deputatului lui Şerafettin Can Atalay”.
Ciocnirea judiciară vine într-un moment în care Turcia încearcă să atragă investitorii străini după o întorsătură a politicii economice, de când Erdogan a câștigat alegerile din mai 2023. Unii analiști au spus că disputa ar putea descuraja investițiile străine directe.