Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) acuză din nou Turcia pentru arestarea preventivă a 366 de persoane din cauza legăturilor cu Gülen, în urma puciului eșuat din 15 iulie 2016, conform Turkish Minutes.
Curtea de la Strasbourg a anunțat două hotărâri separate, „Cazul Kolay și alții v. Türkiye” și „Cazul Mecit și alții v. Türkiye”. Instanța a combinat cererile a 284 de persoane în cazul Kolay, în timp ce cazul Mecit a inclus cererile altor 82 din cauza subiectului lor similar.
CEDO: Nu există „suspiciuni rezonabile”
Curtea de la Strasbourg a declarat că Turcia nu a demonstrat legătura dintre probele pe care le-a menționat în ordinele de reținere și existența unei „suspiciuni rezonabile” că persoana ar fi comis infracțiunea de apartenență la o organizație teroristă.
Instanța a hotărât că Turcia a încălcat articolul 5 din CEDO din cauza absenței unor motive suficiente pentru ordonarea și menținerea în arest preventiv în toate cazurile celor 366 de persoane.
Despăgubiri de 3.000 și 5.000 de euro
Instanța a decis că Turcia plătește fiecare dintre cele 270 de persoane în cazul Kolay care a depus o cerere de satisfacție echitabilă 3.000 de euro plus orice taxă care ar putea fi percepută în daune morale și costuri și cheltuieli.
În ceea ce privește dosarul Mecit, instanța a decis ca Turcia să plătească fiecărei persoane, cu excepția a patru dintre aceștia care nu au solicitat despăgubiri, 5.000 de euro daune morale și costuri și cheltuieli plus orice impozit care ar putea fi perceput pe această sumă.
Hotărârile sunt una dintre numeroasele astfel de decizii luate de instanță în ultimii ani împotriva Turciei, din cauza încălcării drepturilor oamenilor cu presupuse legături cu mișcarea Gülen, care au fost urmăriți penal în urma tentativei de lovitură de stat.
Acuzați pentru folosirea unei aplicații mobile
Cererile se referă în principal la arestarea și arestarea preventivă a procurorului în urma puciului eșuat din 15 iulie 2016, sub suspiciunea de apartenență la o presupusă organizație
Cele 336 de persoane, pe baza documentelor judecătorești, au fost acuzate de apartenența la o organizație teroristă din cauza utilizării aplicației de mesagerie ByLock, din cauz conturilor la Bank Asya, deținerea de bancnote de un dolar american și/sau angajarea acestora de către și/sau apartenența la instituții și organizații care sunt toate considerate de guvernul turc ca fiind legate de Mișcarea Gülen.
ByLock, odată disponibil pe scară largă online, a fost considerat un instrument secret de comunicare între susținătorii Mișcării Gülen de la tentativa de lovitură de stat din 2016, în ciuda lipsei oricărei dovezi.
În plus, declarațiile martorilor care indică legături cu mișcarea, postări pe rețelele sociale, participarea sau ținerea de întruniri religioase, comunicarea cu directorii superiori ai Mișcării Gülen, asigurarea comunicării între membrii Gülen și desfășurarea diferitelor alte activități pe baza presupuselor ordine ale mișcării au fost, de asemenea, folosite de instanțele turce ca probe penale.
Reclamanții s-a plâns că nu a existat nicio dovadă specifică care să creeze suspiciuni rezonabile, în sensul articolului 5 § 1 litera (c) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), că ar fi săvârșit o infracțiune care necesită arestare preventivă teroristă.
