luni, mai 17, 2021

Armenii, sirienii și grecii în lista grupurilor vizate de discursuri de ură în presa din Turcia

Armenii, refugiații sirieni și grecii se află în fruntea listei grupurilor vizate de discursuri de ură de către mass-media turcă în 2019, conform „Raportului Hate Speech and Discriminatory Discourse in Media 2019”, publicat de Hrant Dink Foundation, citat de Stockholm Center for Freedome.

Potrivit raportului, care a fost pregătit ca parte a proiectului Media Watch on Hate Speech, un total de 5.515 articole de ură au vizat 80 de grupuri diferite și au indicat că 4.364 de articole și știri  care au vizat grupuri naționale, etnice și religioase din Turcia în 2019.

Raportul a analizat numărul articolelor homofobe, xenofobe și sexiste din mass-media turcească în contextul naționalismului în creștere și al intoleranței. 

Astfel, armenii au fost cel mai vizat grup în 2019 cu 803 de articole. Au fost descriși ca dușmani și asociați cu violența, terorismul și masacrele (în contextul conflictului Armenia-Azerbaidjan). 

Refugiații sirieni din Turcia au fost al doilea grup cel mai vizat, cu 760 de articole. Aceștia au fost codificați în mod sistematic drept criminali și hoți care puneau probleme iminente de securitate, inclusiv terorism. Sirienii au fost, de asemenea, reprezentați în mass-media ca fiind motivul situației economice tensionate actuale din Turcia și al numărului în creștere al șomerilor.

Grecii au fost al treilea grup cel mai negativ reprezentat. Raportul citează tensiunile crescânde dintre Grecia și Turcia în ceea ce privește activitatea de  explorare a gazelor din estul Mediteranei în contextul  discursurilor de ură față de greci. Situația refugiaților de la granița turco-greacă a fost, de asemenea, încadrată ca vină a  Greciei ca națiune.

Reacția sarcastică asupra raportului

Într-o postare pe contul său de Twitter,  jurnalistul exilat Bülent Keneș a făcut un comentariu sarcastic asupra portului.

„Mulțumesc lui Dumnezeu! Fundația Hrant Dink a exclus discursul de ură membrii„ FETÖ ”[un termen derogatoriu folosit de guvernul turc care înseamnă„ Organizația teroristă fetullahă ”]. Altfel cifrele ar fi ajuns la  milioane.” a scris jurnalistul.

Guvernul turc acuză mișcarea Gülen de  lovitura de stat din 15 iulie 2016 și o etichetează drept o organizație teroristă. Mișcarea neagă cu tărie implicarea în încercarea de lovitură de stat sau în orice activitate teroristă. 

Discursul de ură care vizează membrii mișcării a fost utilizat pe scară largă de către guvernul turc și mass-media turcă pro-guvernamentală. 

Potrivit unui raport din 2017 al Centrului pentru Libertate din Stockholm, președintele Erdoğan însuși a dezvoltat un vocabular unic de 240 de insultări asupra Mișcării Gülen.

Fostul ofițer de poliție, victimă a epurării practicate de guvernul turc, a murit la scurt timp după eliberare

Fostul ofițer de poliție, victimă a epurării practicate de guvernul turc, a murit la scurt timp după eliberare

Peste 26 la sută din turci nu își permit să acopere cheltuielile de bază

26,6 la sută dintre turci nu își permit să acopere costurile de bază ale traiului, pe când 54 la sută sunt la...

Enes Kanter a dat foc la înștiințarea de arestarea la cererea lui Erdogan

Faimosul baschetbalist, Enes Kanter a dat foc la înștiințarea de arestare trimisă la cererea președintelui Turciei, Recep Erdogan.

Moartea suspectă a jurnalistei de origine kazahă, rămâne fără răspuns după 3 ani

Un parlamentar din partidul de la conducere a făcut declarații despre moartea controversată a unei tinere jurnaliste de origine kurdă, conform Turkish Minutes.

Hagia Sofia: Bannerul „Nu există alt Dumnezeu decât Allah” a stârnit controverse

Hagia Sophia a fost împodobită, vineri, cu un semn tradițional iluminat, cunoscut sub numele de mahya, pentru prima dată în 87 de ani, stârnind controverse, conform Ahval News.

Povestea nesfârșită a Turciei cu Uniunea Europeană

Republica Turcia este un stat de aproximativ 100 de ani. A fost fondată în condiții dificile, a suferit de foamete în primii 30 de ani, a fost afectată de cel de-al doilea război mondial. A trecut la sistemul multipartid în 1950, dar experiența democrației a fost întreruptă în medie la fiecare zece ani.