Armenii, refugiații sirieni și grecii se află în fruntea listei grupurilor vizate de discursuri de ură de către mass-media turcă în 2019, conform „Raportului Hate Speech and Discriminatory Discourse in Media 2019”, publicat de Hrant Dink Foundation, citat de Stockholm Center for Freedome.
Potrivit raportului, care a fost pregătit ca parte a proiectului Media Watch on Hate Speech, un total de 5.515 articole de ură au vizat 80 de grupuri diferite și au indicat că 4.364 de articole și știri care au vizat grupuri naționale, etnice și religioase din Turcia în 2019.
Raportul a analizat numărul articolelor homofobe, xenofobe și sexiste din mass-media turcească în contextul naționalismului în creștere și al intoleranței.
Astfel, armenii au fost cel mai vizat grup în 2019 cu 803 de articole. Au fost descriși ca dușmani și asociați cu violența, terorismul și masacrele (în contextul conflictului Armenia-Azerbaidjan).
Refugiații sirieni din Turcia au fost al doilea grup cel mai vizat, cu 760 de articole. Aceștia au fost codificați în mod sistematic drept criminali și hoți care puneau probleme iminente de securitate, inclusiv terorism. Sirienii au fost, de asemenea, reprezentați în mass-media ca fiind motivul situației economice tensionate actuale din Turcia și al numărului în creștere al șomerilor.
Grecii au fost al treilea grup cel mai negativ reprezentat. Raportul citează tensiunile crescânde dintre Grecia și Turcia în ceea ce privește activitatea de explorare a gazelor din estul Mediteranei în contextul discursurilor de ură față de greci. Situația refugiaților de la granița turco-greacă a fost, de asemenea, încadrată ca vină a Greciei ca națiune.
Reacția sarcastică asupra raportului
Într-o postare pe contul său de Twitter, jurnalistul exilat Bülent Keneș a făcut un comentariu sarcastic asupra portului.
„Mulțumesc lui Dumnezeu! Fundația Hrant Dink a exclus discursul de ură membrii„ FETÖ ”[un termen derogatoriu folosit de guvernul turc care înseamnă„ Organizația teroristă fetullahă ”]. Altfel cifrele ar fi ajuns la milioane.” a scris jurnalistul.
Guvernul turc acuză mișcarea Gülen de lovitura de stat din 15 iulie 2016 și o etichetează drept o organizație teroristă. Mișcarea neagă cu tărie implicarea în încercarea de lovitură de stat sau în orice activitate teroristă.
Discursul de ură care vizează membrii mișcării a fost utilizat pe scară largă de către guvernul turc și mass-media turcă pro-guvernamentală.
Potrivit unui raport din 2017 al Centrului pentru Libertate din Stockholm, președintele Erdoğan însuși a dezvoltat un vocabular unic de 240 de insultări asupra Mișcării Gülen.
