Centrul pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă (CAPDD) Bihor a scos de sub tipar cea de a doua ediție a monografiei ‘Cartea Peșterii Meziadului,’ peștera – o catedrală subpământeană de peste 7.500 de metri – fiind considerată multă vreme cea mai lungă din România.
Peștera Meziad este deosebită datorită descoperirilor arheologice și paleontologice, cu fenomene carstice — gen speleoterme, adică concrețiuni de peșteră, galerii și pod natural, de o frumusețe aparte și o mare diversitate de specii de lilieci și alte viețuitoare de peșteră.
La redactarea lucrării, cu fotografii color, schițe și trasee interioare, și-au adus contribuția speologul Viorel Lascu, arheologul Călin Ghemiș, geologul Matyasi Ludovic, biospeologul Ioana Nicoleta Meleg, paleontologul Marius Robu, expertul Tudor Rus, ziaristul Florin Budea.
Cartea pune în evidență și cercetările efectuate aici de Gheorghe Racoviță (nepotul lui Emil Racoviță) care a realizat, între 1968 și 1974 împreună cu Valentin Crăciun și Teodor Rusu, prima cartografiere complexă a Peșterii Meziadului. Pe lângă carte, a mai fost realizată o hartă actualizată a Munților Pădurea Craiului, ce se dorește a fi o destinație de ecoturism, care cuprinde toate obiectivele și traseele, foarte exacte, identificate prin GPS, cu informații în română și engleză, fiind plastifiată, pentru a fi foarte rezistentă la apă și folosire îndelungată. Apariția celei de a doua ediții a ‘Cărții Peșterii Meziadului’ a fost posibilă datorită sprijinului financiar acordat de Consiliul Județean Bihor, Romanian — American Foundation și Fundația pentru Parteneriat.
Multă vreme a fost considerată cea mai lungă peșteră din România. Cu peste 7.500 de metri, peștera are, din anul 2012, un traseu subteran amenajat modern pe o lungime de 1.100 de metri.
Descoperită în 1857, Peștera Meziad a fost amenajată parțial în timp pentru vizitare, dar abia după preluarea, în anul 2012, de către CAPDD și modernizare cu fonduri din surse externe, a devenit o peșteră turistică, model de conservare și protecție a valorilor naturale din România. Sistemul de iluminare a adâncurilor Peșterii Meziadului este prietenos cu natura. Cele 300 de lămpi au un consum total mai mic decât cel al unui corp de iluminat stradal și împiedică apariția ‘lampenflorei’. Traseul amenajat este un circuit pentru a cărui parcurgere, unui grup ce numără maxim 50 de persoane îi sunt necesare circa 45 de minute. Sursa.Consiliul Județean Bihor, Romanian — American Foundation și Fundația pentru Parteneriat.
