miercuri, noiembrie 20, 2024

Politica Turciei de “ușă deschisă” pentru suspecții Statului Islamic. JOCUL DUBLU AL POLİTİCİİ TURCEŞTİ.

Abdullah Bozkurt

Cu toate că represiunea guvernului turc asupra rețelei statului islamic din Irak și Levant (ISIL, SI sau Da’esh) în Turcia pare să se fi amplificat, mai ales pe fondul incursiunii în curs de desfășurare în Siria și atitudinii provocatoare de război față de Irak , eliberarea multor deținuți ai SI, suspecți în timpul depozițiilor, trimiterilor în judecată sau audierilor din procese au umbrit semnificativ determinarea Turciei de a combate rețeaua militantă care a ucis 254 de cetățeni turci până în prezent.

Majoritatea cred că performanța scăzută a organelor turcești de aplicare a legii în combaterea afiliaților din Turcia ai ISIL (ISIS sau DAESH alte acronime folosite pentru Statul Islamic ) precum și consecința performanței slabe în numărul de urmăriri cu succes de către sistemul de justiție penală sunt în mare măsură atribuite absenței unui poziții clare a guvernului turc.

Absenţa unei poziţii clare a guvernului turc privitor la SI.”există o afinitate ideologică” între Partidul de guvernământ cu rădăcini islamiste al Justiției și Dezvoltării (AKP) și Statul Islamic “ afirma  Kemal Kilicdaroglu

Să ne amintim că liderul principalului Partid al opoziției, Popular Republican (CHP), Kemal Kilicdaroglu, chiar a sugerat că „există o afinitate ideologică” între Partidul de guvernământ cu rădăcini islamiste al Justiției și Dezvoltării (AKP) și ISIL(SI).

Comentariile sale au venit după ce majoritatea AKP din Parlament a respins moțiunile a trei partide de opoziție de a înființa o comisie de anchetă în Parlamentul turc care să se ocupe de ISIL(SI) în data de 29 iunie, o zi in care atacul suspectat ISIL în aeroportul Atatürk din Istanbul a ucis 42 de persoane.

O altă moțiune a fost depusă de către CHP din opoziție marți (2 nov.) pentru a stabili o comisie de anchetă cu scopul identificării rețelei ISIL și mentorilor politici ai acestora, din Turcia. Această moțiune va fi cu siguranță respinsă de majoritatea deputaților islamiști AKP, date fiind statisticile din trecut ale partidului de guvernământ.

În apărarea sa, guvernul susține că şi-a demonstrat influența asupra rețelei ISIL din Turcia și a desființat celulele acesteia în diferite provincii.

Ibrahim Kalin, secretar general adjunct al Președinției însărcinat cu politicile externe și de securitate, precum și purtătorul de cuvânt al președintelui, au declarat la un canal TV turcesc luna trecută că 4,152 suspecți ISIL au fost reținuți în Turcia până în acel moment, 1792 dintre aceștia fiind străini.

Dintre aceștia, 1562 au fost arestați, a adăugat el. De asemenea, el a subliniat că guvernul a expulzat 3.710 de persoane suspectate de a fi militanți ISIL după intrarea lor în Turcia.

Echivoc, în evaluarea cazurilor legate de adepţii Statului islamic. Evidenţele unui Joc dublu practicat de autorităţile turceşti.

Cu toate acestea, această cifra nu redă imaginea de ansamblu, deoarece omite datele cele mai cruciale cu privire la cei care au fost eliberați după arestare, în timpul audierilor de judecată sau cei care au fost de fapt condamnați.

Pe parcursul deliberărilor de luna trecută cu privire la rezoluția parlamentară, care a reînnoit mandatul guvernului turc de a desfășura trupe turcești în Irak și Siria pentru încă un an, ca parte a luptei sale declarate împotriva ISIL și a altor grupuri teroriste, ministrul apărării Fikri Ișık nici măcar nu a dat un număr cu privire la suspecții ISIL de origine turcă, ci pur și simplu, a menționat că peste 3.700 de străini au fost expulzați pe fondul suspiciunilor legate de SI până la acea dată.

Un sondaj instantaneu al mai multor cazuri ISIL din Turcia indică  tendință  ca  sistemul de justiție penală nu a reușit în mod sistematic să urmărească figuri radicale importante ale SI.

De exemplu, la 24 martie, Înalta Curte Penală Nr.13 din Istanbul s-a pronunțat printr-o hotărâre pentru a elibera un predicator radical Halis Bayancuk (AKA Abu Hanzala) și toți inculpații rămași, care se aflau în arest preventiv, într-un caz în care au fost judecați 97 de suspecți ISIL. Bayancuk, care se presupune că ar conduce un grup Tewhid afiliat ISIL, a fost arestat în iulie 2015.

În aceeași ședință, instanța de judecată, de asemenea, l-a eliberat pe Asaad Khelifalkhadr (AKA Ebu Suheyf), un cetățean kuweitian, amintit  ca fiind suspectul numărul unu în rechizitoriul de 315 pagini, sub acuzarea de a fi traficant de jihadişti.

Instanța a ignorat dovezile evidente incriminatoare atât pentru Abu Hanzala cât și pentru Ebu Suheyf, inclusiv interceptările care detaliau modul în care rețeaua a luat Jihadiștii de la aeroportul din Istanbul și i-a ajutat să călătorească în provinciile de frontieră pentru a trece în Siria.

La 25 aprilie, 2016, poliția a descins în casele conduse de o altă celulă afiliată cu Abu Hanzala în provincia Çankırı, la două ore de drum cu maşina  de capitala Turciei, și a reținut șase suspecți. În ciuda faptului că au fost găsite puști, muniții și alte elemente de probă, cei patru suspecți au fost eliberați de către procuror după interogatoriu, iar restul au fost eliberați de către un judecător în ședința de trimitere în judecată. Din nou, poliția a reținut 12 suspecți, la data de 10 ianuarie 2016, ca parte a probei despre celulele lui Hanzala în provincia de nord-vest Bursa, însă instanța a arestat doar patru, care au fost ulterior eliberați în timpul ședinței din 7 martie.

Gruparea Tatlıbal afiliată ISIL, care acționează din Ulus- centrul vechi al Ankarei, în vecinătatea cartierului Hacıbayram, pare, de asemenea, a fi scăpat de sub atenta supraveghere a sistemului de justiție penală.

Gruparea Tatlıbal afiliată ISIL, care acționează din Ulus- centrul vechi al Ankarei, în vecinătatea cartierului Hacıbayram, pare, de asemenea, a fi scăpat de sub atenta supraveghere a sistemului de justiție penală.

Ancheta, deschisă în 2014 (a coincis cu articolul din New York Times, cu referire la acest cartier notoriu), s-a finalizat  cu un rechizitoriu la 9 martie 2016, în urma căruia procurorul a solicitat pedepse împotriva a 17 persoane, care se confruntau cu posibile pedepse cu închisoarea variind de la 7,5 la 15 ani. Însă doar 10 suspecți au fost arestați, în timp ce patru au fost eliberați chiar înainte de a începe procesul, în afara faptului că trei dintre aceștia au rămas în libertate. În ședința din 18 mai, au mai fost eliberați alți șapte. În timpul ultimei ședințe care a avut loc la data de 12 iulie, cei trei suspecți rămași au fost, de asemenea, lăsați să plece.

ezidi
Instanţa turcă închide ochii privind transferul de fonduri pentru vînzarea femeilor yazidite

Într-un alt caz, în provincia de frontieră Gaziantep,  poliția a reținut cinci sirieni și un turc de origine siriană sub acuzații de administrare a unei case de schimb valutar, care a facilitat in forma continuată transferurile de fonduri pentru vânzarea de femei Ezidi (Yazidite). La data de 23 decembrie 2015, procurorul turc i-a inculpat pe suspecți pe motiv de apartenență la gruparea teroristă ISIL și finanțarea terorismului, în baza numărului mare de probe în ceea ce privește chitanțele transferurilor de bani. Cu toate acestea, cu o viteză uimitoare, în  două săptămâni, instanța a achitat toate cele șase persoane la o a doua audiere care a avut loc la data de 15 ianuarie 2016 când, dintr-o dată, un nou procuror a preluat cazul. În contradictoriu cu procurorul anchetator care a acuzat inculpații pentru legături teroriste, noul procuror a cerut instanței achitarea tuturor suspecților. Instanța nici măcar nu s-a deranjat să aștepte examinarea a 2.000 de chitanțe de  încasare,  care au fost trimise pentru traducerea autorizată din limba arabă în limba turcă.

isid
Reţelele jihadiste, privilegiate de instanţele turceşti

Într-un alt caz, care a fost deschis la data de 9 octombrie 2015, de către un procuror, în provincia sud-estică Bingöl, pentru a identifica rețelele jihadiste care au făcut trafic de militanți în Siria, anchetatorii au descoperit că rețeaua are o bază puternică în provincia conservatoare.

S-a dovedit că unii dintre militanții uciși în timpul unui raid al poliției asupra a 7 celule ISIL din Diyarbakir la data de 26 oct.2015 erau din provincia Bingöl. Dovezile care au fost descoperite din scena schimbului de focuri mortal în timpul căruia doi ofițeri de poliție și-au pierdut viața au direcționat poliția să investigheze o organizație de caritate pro-guvernamentală  Islah (Crestere)-Der (Asociația pentru Mișcarea de Justiție Socială și reformă), care a făcut strângere de fonduri și recrutarea de militanți din anul 2011.

Totuși, această asociere a fost cruțată şi continuă să își desfășoare activitățile sale, fără nici o piedică, chiar și în ziua de azi. Ca și în celelalte cazuri principale ISIL, în prima ședință care a avut loc la data de 25 oct. 2016 cu privire la raidurile mortale din Diyarbakir, instanța a dispus eliberarea a 12 suspecți din detenție. Doar trei suspecți ISIL au fost încarcerați.

Nu lipsesc cazuri similare, în diferite provincii din Turcia, care conturează o imagine a tendinței  :  o ușă  deschisă în sistemul de justiție penală față de ISIL. Singurul caz de profil ridicat ISIL care a fost finalizat  cu o condamnare a fost până în prezent o sentință pe viață agravantă dată pentru trei suspecți ISIL cetățeni străini la 15 iunie pentru un atac în districtul Ulukıșla al provinciei Central-anatoliene din Nigde in martie 2014, care au fost  ucişi trei turci . Problema cu acest caz, totuși, este că suspecții nu au fost condamnați pentru acuzații de terorism,  cum ar fi trebuit să fie sub articolul 314 din Codul penal turc, ci mai degrabă în baza acuzațiilor de crimă. Indignate de verdictul care nu făcea referire la terorism, familiile victimelor au contestat cazul la Curtea Supremă de Apel, caz care se află încă în așteptare.

isis
Enorme presiuni politice guvernamentale asupra instanţelor , pentru relaxare în cazul proceselor cu djihadişti islamişti ai SI

Este evident că membrii organelor judiciare și de aplicare a legii sunt supuși unor presiuni politice să nu pună accent în mod riguros pe cazurile ISIL în Turcia. Procurorii veterani și șefii de poliție care au investigat cu succes rețelele religioase radicale în Turcia, inclusiv Al-Qaida și ISIL, au fost fie demiși, fie închiși, într-o nouă Turcie sub dominația de unul singur a președintelui turc Recep Tayyip Erdogan. De exemplu, șeful de poliție Serdar Bayraktutan – care a ajutat, în ianuarie 2014, la arestarea lui Abu Hanzala – a fost detașat imediat după operațiunea poliției, ulterior fiind demis și închis. Procurorii Aziz Takçı și Özcan Şişman, care au descoperit transporturile ilegale de arme către grupuri jihadiste din Siria, în ianuarie 2014,  au fost detașați, demiși și în cele din urmă închiși, pe baza unor false acuzații precum că ar fi încercat să răstoarne guvernul.

Procurorii şi judecătorii care au contribuit la condamnarea adepţilor SI, au fost fie demişi fie chiar arestaţi.

“Partidul de guvernământ nu este altceva decât o „extensie a ISIL” (afirmă Selahattin Demirtas, astăzi încarcerat)

Pe drept cuvânt, principalul lider al opoziției, Kilicdaroglu, întreabă guvernul AKP de ce liderul ISIL din Turcia [Abu Hanzala] se află in libertate, și investighează eșecul de a aduce un caz ISIL de tip clasă de acțiune în sistemul judiciar, pentru o investigație aprofundată a rețelei ISIL. Pentru liderul Partidului pro-kurd al Păcii și Democrației din Turcia (HDP), Selahattin Demirtas, explicația este evidentă, deoarece acesta pretinde că partidul de guvernământ nu este altceva decât o „extensie a ISIL”, și de aceea permite militanților radicali să călătorească liberi în Turcia. Tendința de deschidere pe care o observăm în eșecul deliberat de urmărire cu succes împotriva suspecților ISIL confirmă punctul său de vedere.

Turcia, prinsă între Orient și Occident. În NATO, dar și parteneră în blocul BRICS, cu China și Rusia?

Turcia, membră NATO, a primit statutul de țară parteneră de către grupul de națiuni BRICS, din care face parte China și Rusia, conform presei turcești.

X, platforma cheie de informarea din Turcia, pierde clienți după alegerile din SUA. Acuzații de dezinformare

„Am dorit să informăm cititorii că nu vom mai posta de pe niciun cont editorial oficial al Guardian pe site-ul de socializare X”, se arată în anunţul publicaţiei britanice, care are mai mult de 80 de conturi pe X, cu aproximativ 27 de milioane de urmăritori.