Organizația neguvernamentală cu sediul la Bruxelles a revizuit rechizitoriul procesului privind asasinarea ambasadorului rus în Turcia, respinge afirmațiile guvernului turc conform căruia făptuitorul era un adept al mișcării Gülen, relatează Turkish Minutes.
Organizația” Solidaritatea cu ceilalți” susține că sistemul judiciar turc se află sub influența guvernului turc, luând în considerare deciziile sale înainte și după încercarea de lovitură de stat din 2016.
„Un răspuns al departamentului anti-terorism al poliției turce la acuzații indică faptul că unitățile de securitate nu au găsit nicio relație între Altıntaș și familia sa apropiată cu mișcarea Gulen.Procedura de anchetă a cazului de asasinare este o urmărire a epurării în masă, represiunii și arestării guvernului turc, care a atins vârful după tentativă de lovitură de stat din iulie 2”, a subliniat organizația.
ONG-ul a susținut, de asemenea, că Altıntaș ar fi putut fi trăi, dar poliția l-a ucis cu 13 împușcături, ceea ce ridică întrebarea dacă au existat partide la putere care nu doreau ca el să depună mărturie.
Motivele poliției pentru uciderea lui Altıntaș ar fi fost că „el ar putea fi un sinucigaș”, procurorul afirmând în rechizitoriu : „chiar dacă criminalul ar fi fost capturat în viață, el nu ar fi dat nicio informație”.
Ce s-a întâmplat?
Andrei Karlov, care a fost ambasadorul Rusiei în Turcia din 2013, a fost împușcat în timp ce vorbea la o expoziție de artă care se deschidea în Ankara, în decembrie 2016 de Mevlüt Mert Altıntaș, un polițist care a fost ucis de poliție la câteva momente , aproape de scenă după asasinare.
Polițistul ar fi strigat „Allahu Akbar” și „Nu uitați de Alep!” când a deschis focul în timpul expoziției, referindu-se aparent la implicarea Rusiei în Siria. Rapoartele mass-media turcești bazate pe dovezi solide au arătat că ofițerul de poliție se numără printre participanții la un cerc de studii condus de predicatorul islamist radical Nurettin Yıldız, un susținător ferm al președintelui Erdoğan.
De asemenea, a fost raportat anterior că Altıntaș, care era angajat ca ofițer de poliție, a primit 30 de bonusuri emise de către guvernul AKP în perioada de doi ani și jumătate dinaintea asasinatului.
Monitorul pentru drepturile omului a mai spus că Altıntaș lucra în continuare pentru departamentul de poliție la sfârșitul anului 2016, moment în care guvernul turc a eliminat zeci de mii de ofițeri de poliție considerați membri ai mișcării Gülen, chiar și cei care aveau doar contact cu oameni din mișcare ca colegi de muncă, înainte și după încercarea de lovitură de stat din 2016.
Partidul Justiție și Dezvoltare (AKP) al președintelui Recep Tayyip Erdoğan a dat vina pe mișcarea Gülen pentru ucidere, iar procurorul Adem Akıncı, care a investigat crima, a susținut că Altıntaș are legături cu mișcarea și încearcă să tensioneze relațiile turco-ruse.
Akıncı a cerut condamnări pe viață pentru opt inculpați din dosar pentru „încercarea de a răsturna ordinea constituțională”, în timp ce a solicitat închisoare suplimentară pentru cinci dintre inculpați pentru a că ar fi membri ai mișcării Gülen, pe care guvernul turc îi etichetează drept grup terorist și acuză că ar fi orchestrat lovitura de stat eșuată din 2016.
