Poetul englez Robert Wordsman şi pianista română Adina Cocargeanu vor susţine pe 29 august, la Muzeul Naţional Cotroceni, un recital de pian şi poezie, menit să comemoreze împlinirea a 80 de ani de la moartea Reginei Maria.
Evenimentul – intitulat „Sovereign Land” – va avea loc în Salonul Cerchez, „Salonul Cerchez, încăperea ce a luat naştere la iniţiativa Reginei Maria, devine scena pe care se vor succeda crâmpeie din istoria României Moderne, atât de iubită de suverană. Robert Wordsman va recita versuri în limba engleză, creaţii proprii, pe care le-a scris cu gândul la România, ţara sa adoptivă. Poemele fac parte din seria ‘Deep Ground’. Adina Cocargeanu va interpreta la pian piese ale marelui compozitor George Enescu. Publicul va putea audia lucrările ‘Voix de la steppe’, ‘Sarabande’, ‘Choral’, ‘Burlesque’ şi altele”, a menţionat sursa citată.
Robert Wordsman, poet şi profesor de cunoaştere imaginativă, cultură şi limbă, este originar din nordul Angliei. În prezent trăieşte lângă Sibiu. Colecţia sa de versuri „Deep Ground” este despre România, ţara pe care a început deja să o numească „acasă”. A susţinut recitaluri în Marea Britanie, Sibiu şi Bucureşti.
Adina Cocargeanu este originară din Constanţa şi a studiat pianul la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. A câştigat numeroase premii la concursuri naţionale şi internaţionale de pian şi a susţinut recitaluri în Austria, Spania, Turcia, Statele Unite şi România. În prezent, este repetitor la Teatrul Naţional de Operetă şi Musical „Ion Dacian” din Bucureşti.
Regina Maria a României (n. 29 octombrie 1875, Eastwell Park, Kent, Anglia – d. 18 iulie 1938, castelul Pelișor–Sinaia, Regatul României) a fost principesă de coroană și a doua regină a României, în calitate de soție a principelui de coroană devenit ulterior regele Ferdinand I al României.
Maria și-a petrecut copilăria și adolescența la reședința familiei din Eastwell Park, comitatul Kent.A urmărit constant întărirea legăturilor dintre România și Marea Britanie, dovedind reale calități diplomatice în susținerea și apărarea intereselor României. S-a opus intrării României în Primul Război Mondial de partea Puterilor Centrale și a susținut alianța cu Antanta, în vederea susținerii de către aceasta a realizării statului național român.
Pe timpul războiului și-a însoțit soțul în refugiu în Moldova, activând ca soră de caritate în spitalele militare, activitate care a făcut să fie numită în popor „mama răniților”.
În perioada Conferința de Pace de la Paris (1919) dar și după încoronarea, alături de regele Ferdinand, ca suverani ai României Mari(Alba Iulia, 15 octombrie 1922) a participat la o campanie diplomatică pentru recunoașterea internațională a statului român reîntregit, având întrevederi oficiale sau informale cu suveranul englez, cu președintele Statelor Unite ale Americii, Woodrow Wilson, președintele Franței Georges Clemenceau sau cu reprezentanții de marcă ai mass-mediei europene.
După moartea lui Ferdinand și venirea la putere a fiului său, Carol al II-lea (1930), acesta a reușit îndepărtarea reginei Maria din viața politică, obligând-o practic să trăiască într-un soi de exil intern la reședințele sale de la Balcic și Bran.
În ultimii doi ani de viață, bolnavă fiind, s-a tratat la diferite sanatorii din Europa, revenind în țară în vara lui 1938, murind la reședința sa de la Pelișor.
A cerut prin testament ca trupul să-i fie înhumat în biserica episcopală de la Curtea de Argeș, iar inima să fie păstrată într-o raclă la capela Stella Maris a reședinței din Balcic. După cedarea Cadrilaterului în 1940, inima reginei a fost mutată la Bran.
Regina Maria a fost o iubitoare și o colecționară de artă, susținând o serie de personalități artistice și literare cu burse și bani. Este autoarea unor interesante scrieri memorialistice, precum și a unor povești și versuri pentru copii.
