În 2017, tema Oceanele noastre, viitorul nostru. Oceanele acoperă aproximativ două treimi din suprafața Pământului și reprezintă însuși fundamentul vieții. Ele generează cea mai mare parte a oxigenului de care avem nevoie, absorb o mare parte din emisiile de dioxid de carbon, asigură hrană și nutrienți și reglează clima. Acestea sunt importante și din punct de vedere economic pentru țările care se bazează pe turism, pescuit și alte resurse marine și servesc drept coloană vertebrală a comerțului internațional.
Peste 300.000 de tone de mase plastice, în oceanul planetar
În 8 iunie, Ziua Mondială a Oceanelor este marcată peste tot în lume, începând din anul 2008, de comunităţi, muzee, acvarii, oceanografi şi cercetători, ONG-uri şi de toţi cei care iubesc oceanele.
În 2015, analizând mostre luate din peştii şi fructele de mare vândute pentru consumul uman pe pieţele din California şi Indonezia, cercetătorii au găsit plastice şi fibre textile la un sfert dintre animale.
Afectarea vieţii marine este severă, plasticul se găseşte în stomacul balenelor şi al peştilor, ţestoasele sunt sufocate de pungile de plastic pe care le confundă cu meduzele sau se îneacă încurcându-se în plase, focile se îneacă cu inelele de plastic folosite la ambalarea dozelor de băuturi, iar în mijlocul Pacificului, puii albatroşilor mor în urma supra consumului de capace sau jucării de plasti. Convenţia asupra Diversităţii Biologice numără 663 de specii afectate de poluarea cu plastice a oceanelor.
Peştii din oceane au început să prefere particulele microplastice, în locul planctonului, titrează publicaţia britanică The Telegraph.
Conform unor studii publicate în revista Science şi preluate de Telegraph, pentru prima dată oamenii de ştiinţă au demonstrat cum plasticul afectează peştii în toate fazele de dezvoltare. Experimentele au arătat că particulele microplastice, provenite din tot felul de plastice care ajung în oceane şi sunt în concentraţie mai mare în apele puţin adânci de lângă coaste, afectează dezvoltarea peştilor încă din stadiul larvar. Sunt cu 15% mai puţini, mai puţin apţi să scape de prădători, ceea ce duce la reducerea şanselor de supravieţuire, şi, în plus, sunt semnificativ mai mici.
Potrivit Fundaţiei Ellen MacArthur, specializată în tranziţia spre o economie circulară, axata pe energii regenerabile, exista riscul ca, în anul 2050, în apele oceanului planetar să fie mai multe materiale plastice decât peşte, situaţie care ar afecta grav viaţa submarină.
Poluarea oceanelor şi a mărilor cu deşeuri riscă să se intensifice în următoarele decenii, avertizeaza specialiştii.
Conform unui studiu elaborat de aceasta organizaţie, şi citat de site-ul italian Le Scienze Web News, în doar câţiva ani, în apele oceanelor şi mărilor se va acumula o cantitate de 8 milioane de tone de plastic. Cercetătorii, care au prezentat concluziile la Forumul Economic Mondial de la Davos, au explicat că la fiecare 60 de secunde în mări ajunge o cantitate de mase plastice echivalentă cu încărcătura unui camion de gabarit mare.
În anul 2014, în oceanul planetar erau deja peste 269.000 de tone de mase plastice. „Peste 30 de ani, vom naviga printre deşeuri plastice”, avertizează Julia Reisser, coordonatorul studiului, citată de site-ul BarItaliaNews.it.
Oceanul Planetar
Cuvântul ocean provine de la figura din antichitatea clasică Oceanus, fiul cel mare al lui Titan din mitologia greacă şi personificarea divină a mării, care se credea a fi un enorm râu care înconjoară lumea.
Oceanele Arctic, Antarctic, Atlantic, Indian şi Pacific acoperă 71% din suprafaţa planetei şi formează un corp comun de apă sărată, denumit şi Oceanul Planetar.
Cu un volum de 1.35 miliarde de kilometri cubi, reprezintă 97% din apa Pământului.
Adâncimea medie a oceanelor este de 3700 de metri, cu cel mai adânc punct la 10.971 metri, plus sau minus 11 metri, în Groapa Marianelor din Pacific, la nord de Insulele Mariane.
Oceanele oferă 99% din spaţiul de locuit de pe Terra şi conţin peste 230 de mii de specii identificate de vieţuitoare, dar numărul real se estimează a fi de 2 milioane.
Viaţa din oceane a evoluat cu 3 miliarde de ani înaintea celei terestre.
Peste trei miliarde de oameni depind de biodiversitatea marină şi a coastelor.
La nivel global, valoarea de piaţă a resurselor şi industriilor marine şi costiere este estimată la 3.000 de miliarde de dolari pe an sau aproximativ 5 la sută din PIB-ul mondial.
Sunt cea mai mare sursă de proteine şi absorb 30% din bioxidul de carbon produs de oameni.
40% din oceanele lumii sunt puternic afectate de activităţile umane, inclusiv prin poluare, pescuitul necontrolat şi pierderea habitatelor costiere.
Mai puţin de 5% din oceanul planetar a fost explorat până acum.
Originea oceanelor de pe Pământ rămâne necunoscută.
