Academia Română a promovat continuu cultura națională în sensul ei cel mai larg, iar rolul acesteia este de a apăra identitatea națională, a declarat, duminică, președintele Academiei Române, Ionel-Valentin Vlad.
„Înființată pentru cultivarea limbii române, pentru studierea istoriei naționale, a științelor și artelor, Academia Română a promovat continuu cultura națională în sensul ei cel mai larg”, a spus Ionel-Valentin Vlad, la sesiunea solemnă „În jurul identității românești”, organizată de Academia Română și Fundația Națională pentru Știință și Artă, cu prilejul Zilei Culturii Naționale și Zilei poetului Mihai Eminescu. El a menționat că rolul Academiei Române este să medieze corect între tendința integrării și identitatea națională.
„Într-o lume care tinde să se globalizeze, o academie națională europeană, așa cum este Academia Română, are astăzi o misiune urgentă și de mare responsabilitate: să medieze corect între tendința integrării și identitatea națională. Rolul Academiei este acela de a apăra identitatea națională, să aducă valorile ei profunde, inestimabile, ținând cont și de tendințele actuale ale dezvoltării umanității”, a adăugat acesta.
Ionel-Valentin Vlad a atras atenția asupra manualelor școlare, menționând licitații de manuale favorabile unor edituri și interese, dar și faptul că manualele de liceu din partea științifică conțin puține date în privința unor mari descoperiri făcute de savanți români.
„Academia Română a avut luări de poziție și mesaje către factorii de decizie în educație și cultură. Dar facem tot ce ar trebui, potrivit legii Academiei, privind limba română și istoria românilor? Facem totul în problema manualelor? Printr-o corectoare a legislației care prevede licitații pentru manuale favorabile unor edituri și interese, care însă au un control modest al conținutului lor? Durate mari pentru procesele birocratice costisitoare și durate mici pentru coordonarea conținutului și aprobarea de către secțiile de specialitate ale Academiei, cum ar trebui să fie”, a adăugat acesta.
El a subliniat că manualele din liceu conțin prea puține date asupra descoperirilor făcute de savanți români și, în schimb, au „numele efemere ale unor prezentatoare sau moderatoare de televiziune”.
„Manualele de liceu din partea științifică conțin puține date asupra unor mari descoperiri făcute de savanți români, adevărați eroi ai națiunii noastre, Carol Davila, Victor Babeș, Ioan Cantacuzino, Gheorghe Marinescu, Nicolae Paulescu, Grigore Antipa, Emil Racoviță, Anghel Saligni, Aurel Vlaicu, Traian Vuia, Henri Coandă și mulți alții, unii chiar președinți ai Academiei României. Mulți tineri (…) nu au vreo idee de aceste personalități, de ce au lăsat în patrimoniul universal, dar cunosc din manualele de liceu numele efemere ale unor prezentatoare sau moderatoare de televiziune”, a adăugat acesta.
Ionel-Valentin Vlad a mai arătat că, potrivit unui top al limbilor celor mai vorbite în lume, limba română ocupă locul 40 în acest clasament cu aproximativ 23,4 milioane de vorbitori, după limbile chineză, spaniolă, engleză etc. „Ceea ce este important este că limba română, în toate dialectele ei, este vorbită în 20 de țări. Aceasta este limba noastră, nu este o limbă minoră, este o limbă care are mare întindere”, a adăugat academicianul.
Cu acest prilej, academicianul Eugen Simion, președintele Secției de Filologie și Literatură, a arătat că Ziua Culturii Naționale este sărbătorită de ziua lui Mihai Eminescu, ceea ce este o „alianță simbolică” și o „întâlnire rodnică”.
„Sărbătorim astăzi ziua lui Eminescu. De câțiva ani, la propunerea Academiei, Parlamentul a votat ca această zi să fie și Ziua Culturii Naționale. O întâlnire potrivită, rodnică, o alianță simbolică pentru noi, românii, și pentru toți aceia care consideră că, între valorile lumii, cultura este și rămâne esențială. Este esențială pentru că ea exprimă valorile spiritului național și modul nostru de a fi, al unui popor în lume, de a primi și exprima relațiile cu alții, adică identitatea noastră”, a spus academicianul Eugen Simion.
