luni, septembrie 16, 2024

18 mai. Genocidul tătarilor. 80 de ani de la „Ziua Neagră” a poporului tătar

18 mai 1944, cunoscut ca și „Kara Kun” (ziua neagră), începutul „Sürgün”-ului (deportării), este momentul în care șirul de tragedii din istoria tătarilor a atins punctul culminant. 

Dimineață devreme, trupele sovietice de securitate s-au răspândit în toată peninsula Crimeea, după ce dictatorul sovietic Iosif Stalin a ordonat această pedeapsă colectivă a tătarilor și a altor șapte națiuni mici, acuzându-le că au colaborat cu invazia Germaniei naziste din 1941. 

Trupele au înconjurat casele și satele tătarilor, adunând întreaga populație de aproape 200.000 de oameni sub amenințarea armei. 

Tătarii din Crimeea au fost urcați în trenuri de vite, care i-au transportat la aproximativ trei mii de kilometri est, călătorie care a durat aproape două săptămâni fără oprire, până în Asia Centrală și Siberia.

Câteva mii de tătari din Crimeea au murit în călătorie, din cauza condițiilor inumane.

„În timpul drumului ușile vagoanelor se deschideau o singură dată la două-trei zile pentru a ne arunca murdăriile. Mulți oameni au murit pe drum de foamete, sete și boală. Vagoanele care la început erau foarte aglomerate, au devenit normale. Am rezistat până la finalul călătoriei care a durat douăsprezece zile datorită merindelor aduse de tatăl meu. ”, povestește Ayşe Șerife, născută în orașul Oktiabrske (în tătărește Büyük Onlar) din raionul Kurman (astăzi Krasnohvardiiske, Crimeea), într-un interviu pentru Info-Sud Est. 

Ajunşi în Uzbekistan, tătarii erau debarcaţi şi forţaţi să meargă între 100 şi 200 de kilometri. Ei au fost supuşi unui adevărat regim de exterminare.

„Fiecare familie a primit câte o cameră. Casa nu avea ușă, geamuri. Nu aveam nimic de mâncare (…) Din disperare tata a adunat spicurile de grâu rămase (după cosit), altfel eram în situația de a muri de foame. Pentru 3 kg. de spicuri de grâu l-au închis pe tata pentru doi ani.”, spune Ayşe Șerife pentru Info-Sud Est. 

Documente din arhivele sovietice arată că întregul popor al tătarilor din Crimeea a fost deportat în trei zile, în total aproape o jumătate de milion de oameni. În următorii cinci ani, aproximativ 30 până la 40% din populație a murit de foame, boli și frig.

Peste 200 de ani de opresiune

Istoria tragică a tătarilor a început încă  din 1783, când țarina Ecaterina a II a a emis un mandat prin care proclama anexarea Crimeii și dizolvarea Hanatului. Atunci a fost primul moment în care tătarii au început să-și părăsească țara, ca rezultat al faptului că rușii au intervenit în forță în politica internă a peninsulei.

Mai târziu, Războiul din Crimeea din 1853-1856 a generat un alt val de refugiați, iar o sută de ani mai târziu, când Stalin conducea cu mână de fier URSS, a fost impus, ca politică de stat, fenomenul deportărilor și epurărilor masive. Timp de aproape 50 de ani, tătarii crimeeni, strămutați în Siberia sau alte republici sovietice, nu au avut voie să se întoarcă în casele lor, fiind ținuți forțat în pribegie.

În prezent, comunitatea tătară este disparată în Crimeea, Ucraina, România (Dobrogea), Bulgaria și alte câteva țări central-asiatice. Cea mai mare diasporă trăiește în Turcia, estimările fiind între 3 și 5 milioane de tătari.

„Faptul că sunt apropiați de turci a reprezentat avantajul lor major în conflictul ucraineano-rus. Turcia, o putere la Marea Neagră, nu a recunoscut anexarea ilegală a Crimeii de către Federația Rusă și a încercat să-i ajute pe tătari.”, conform News Week.

Protest în Constanța

Astăzi, tătarii din întreaga lume organizează proteste, conferințe sau se roagă pentru cei care au murit la 18 mai 1944.

Un protest are loc, pe 18 mai, în fața Consulatului Federației Ruse din Constanța ora 15.00, sub motto-ul „Să nu uităm”

„Astăzi, mai mult ca niciodată, suntem datori atât  tătarilor din trecut cât și viitoarelor generații, să ne facem auzite vocile împotriva genocidului asupra poporului tătar si a cotropirilor ilegale și contrare drepturilor internaționale ale cetățenilor.

Vă asteptăm să vă alăturați pașnic alături de UDT la protest și împreună să arătăm lumii că genocidul asupra tătarilor nu a fost uitat și trebuie să înceteze, România fiind alături de frații săi crimeeni.” se arată în comunicatul Uniunii Democratice Tătare.

Cazul care a cutremur Turcia! Proteste în Istanbul și alte orașe după moartea fetei de 8 ani 

Narin a fost dispărută 19 zile, după ce a ieșit de la cursurile de Coran, iar cadavrul ei a fost descoperit pe 8 septembrie de către grupurile de căutare într-o albie din apropiere. 

Sigiliul prezidențial al Turciei pe vilele din Belgia a unui traficant de droguri turc

Orhan Ünğan Ünğan, cunoscut sub numele de „Fantoma” din cauza utilizării multiplelor identități false, a fost legat de operațiuni internaționale de trafic de droguri din întreaga Europă.

Faimosul trăgător turc premiat cu 300 de monede de aur pentru medalia de argint de J.O 2024

Poziția unică a lui Dikeç a devenit virală online, declanșând o serie de meme care au fost imitate de sportivi precum Nicolas Jackson, de la Chelsea FC.

George Clooney susține cazul lui Osman Kavala, închis în ciuda deciziei CEDO

Fundația, co-fondată de actorul american George Clooney și soția sa avocată pentru drepturile omului, Amal, se numără printre o serie de organizații pentru drepturile omului cărora li s-a acordat statutul de intervenient terță parte într-un nou caz privind omul de afaceri încarcerat Osman.

Corpul neînsuflețit a activatei turco-americane împușcată în Cisiordania a ajuns în Turcia

Ayşenur Ezgi Eygi, în vârstă de 26 de ani, a fost împușcată în timpul unui protest în orașul ocupat Beita, din Cisiordania.