Gazul metan extras în România este cel mai pur din lume, primul depozit de gaze naturale fiind descoperit întâmplător în anul 1909 la Sărmăşel, în judeţul Mureş, a arătat Roxana Gordan, doctorand la Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti, la dezbaterea „100 de ani de exploatarea gazului din România” din cadrul proiectului cultural „100 de ani în 10 zile”.
„În zona intracarpatică a Transilvaniei avem zăcăminte de gaz care au o proporţie de metan de până la 99%. Gazul de la noi din ţară este cel mai pur care există, pentru că, de exemplu, în America aveam între 54-99 metan, Germania 67-97, Franţa 80-98. Faptul că gazul pe care noi îl exploatăm este atât de pur face ca acesta să fie folosit pentru chimizare, fără o prelucrare prealabilă. Înainte, în antichitate, aceste emanaţii de gaze naturale se numeau focuri sacre sau focuri sfinte. În 1909, a fost descoperit primul depozit de gaze naturale în zona aceasta, în judeţul Mureş, iar 5 ani mai târziu se finalizează prima conductă de transport a gazului metan, care are 55 de kilometri, între Sărmăşel şi Turda. După 3 ani, oraşul Turda ajunge să fie primul oraş din Europa care este iluminat cu gaz natural”, a arătat Roxana Gorgan.
Potrivit unui studiu efectuat de doctorand, depozitul de gaze naturale de la Sărmăşel a fost descoperit din întâmplare, iar de mai bine de 100 de ani, România încă deţine resurse importante.
„Prima exploataţie de gaze naturale a apărut în 1909, din întâmplare. Pentru că la Sărmăşel o sondă fora în căutare de săruri de potasiu şi fora la o adâncime de peste 300 de metri. Nu a găsit săruri, în schimb a fost o izbucnire liberă de gaze naturale. La mai bine de 100 de ani de atunci, România încă are rezerve de gaze pentru câţiva ani, într-o perioadă în care goana după resurse este foarte acerbă”, a afirmat Gordan.Primul foraj de la Sărmăşel a început în februarie 1908, urmând apoi mai multe etape până când s-a ajuns la primul şi unul dintre cele mai mari zăcăminte de gaze naturale din ţară.
„Cea de-a doua forare are loc de la punctul de plecare din masivul de sare de la Cojocna. La 22 de metri se semnalează primele urme de gaze şi gazul ţâşneşte, aprinzându-se la orificiul sondei. Când ajunge la adâncimea de 114 metri se intensifică manifestările de gaze naturale şi gazul năvăleşte cu zgomot puternic şi aruncă muncitorii de pe turnul sondei la pământ. Ajunge la adâncimea de 160 de metri, o nouă erupţie determină gazul să arunce apa din puţ până la 20 de metri înălţime. Ajunge la 207 metri, gazele devin din ce în ce mai puternice şi se înregistrează presiune de 10 atmosfere şi un debit de 3.800 de metri cubi pe oră. Când ajunge la 228 de metri, are loc o erupţie violentă şi un incendiu destul de mare din cauza flăcării de la o lampă de petrol. Ajunge la 302 metri, unde se şi opreşte, deoarece are loc o erupţie foarte puternică de gaze, aceasta se petrece pe 22 aprilie 1909, dată considerată descoperirea primului zăcământ de gaz comercial din România. În această dată se înregistrează, la Sărmăşel, un debit de peste 900.000 de metri cubi pe zi, cu o viteză de degajare de peste 190 de metri/secundă şi o presiune de 100 de bari, astfel sonda de la Sărmăşel se situează pe locul IV în lume din punct de vedere al acestui debit”, a susţinut doctorandul.
Roxana Gordan a mai arătat că, peste încă 10 ani, s-a montat prima staţie de comprimare a gazelor naturale din Europa, tot la Sărmăşel, iar în 1958 s-a construit primul depozit de înmagazinare a gazelor naturale din România, în judeţul Sibiu.
„Un an mai târziu, România devine prima ţară exportatoare de gaze naturale din Europa şi exportă în Ungaria, iar după 20 de ani începe să importe gaze naturale din Federaţia Rusă”, a precizat Roxana Gordan.
Asociaţia Transilvană pentru Cultură din Târgu Mureş derulează, la Târgu Mureş, proiectului cultural „100 de ani în 10 zile”, în parteneriat cu Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu Mureş, Municipiul Târgu Mureş, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai” al Academiei Române, Universitatea de Artă din Târgu Mureş, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Electrecord SA, Royal Studio Production.
