16.1 C
București
joi, septembrie 24, 2020

ZIUA DRAPELULUI NAŢIONAL

Ziua Drapelului Naţional este marcată, în fiecare an, la 26 iunie, fiind instituită prin Legea 96/1998.

Drapelul tricolor este un simbol naţional, alături de stemă, sigiliu şi imn, aşa cum prevede Constituţia României din 1991 modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. În forma actuală, Constituţia stabileşte, prin Articolul 12, că „drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu”, potrivit www.cdep.ro şi www.constitutiaromaniei.ro.

descărcareDrapelul Naţional a fost decretat, pentru prima dată, ca simbol naţional de Guvernul revoluţionar provizoriu din Ţara Românească, la 14/26 iunie 1848, având deviza „Dreptate – Frăţie” înscrisă pe el, aşa cum arată „Istoria României în date”, Ed. Enciclopedică, 2003.

El nu a suferit transformări majore de-a lungul istoriei. Doar distribuţia culorilor (în materie de proporţie şi poziţie) s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată după Revoluţia de la 1848, când, sub impactul spiritului revoluţionar francez, multe dintre statele Europei au adoptat ca drapel naţional steagul standard cu trei culori.

Documente sigilografice atestă faptul că, în unele epoci istorice, drapelul românesc avea cele trei culori dispuse orizontal, cu roşul în partea superioară, galbenul în mijloc şi albastrul la bază. De asemenea, proporţia culorilor nu a fost aceeaşi cu cea de acum (33% pentru fiecare culoare). Cele trei culori pot fi identificate pe steaguri datând din vremea lui Mihai Viteazul şi chiar Ştefan cel Mare.

În contextul revoluţionar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri ale unor state naţionale, şi revoluţionarii români, aflaţi la Paris la izbucnirea revoluţiei, arborau drapelul albastru, galben, roşu. Aşa avea să fie şi consfinţit, ca drapel naţional, prin Decretul nr. 252 al guvernului provizoriu de la Bucureşti, deşi, iniţial, apăruseră drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontală, potrivit siteu-lui www.presidency.ro.

Guvernul provizoriu întărea că „Steagul naţional va avea trei culori – albastru, galben şi roşu”. Deviza română, care va fi scrisă atât pe steaguri cât şi pe monumentele şi decretele publice, se va compune din aceste două cuvinte „Dreptate, Frăţie”. Drapelul naţional tricolor, roşu-galben-albastru, astfel decretat la 14/26 iunie 1848, a fost sfinţit a doua zi, în cadrul Marii Adunări Naţionale de pe Câmpul Filaretului, numit de atunci Câmpia Libertăţii.

La 3 iunie 2013, Comisia parlamentară de revizuire a Constituţiei a hotărât reintroducerea stemei ţării pe tricolor, în legea fundamentală. Amendamentul propus de deputatul PSD, Gheorghe Emacu, a fost votat cu 13 voturi „pentru” şi o abţinere, fără o dezbatere prealabilă a membrilor Comisiei. Prin adoptarea acestui amendament, alineatul 1 din Articolul 12 urma să fie reformulat astfel: „Drapelul României este tricolor, având pe fondul galben stema ţării; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu”. Propunerea legislativă privind revizuirea Constituţiei României, care includea şi acest amendament, s-a aflat în lucru la comisiile permanente ale Senatului, având numărul de înregistrare L233/2014, dar la 27 decembrie 2016 a fost retrasă de către Senat.

Ziua Drapelului Naţional este marcată de autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări educative cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne. Cu prilejul acestei zile, în Capitală şi în toate municipiile reşedinţă de judeţ, sunt organizate ceremonii publice de înălţare a Drapelului Naţional.

Turcia avertizată să elimine hidroxiclorochina din tratamentul COVID-19

Oamenii de știință din Turcia au cerut Ministerului Sănătății să elimine imediat hidroxiclorochina din planurile de tratament COVID-19, după ce Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a renunțat la el în iunie pe motiv că „face mai mult rău decât bine”,

100 de muzicieni s-au sinucis în timpul pandemiei în Turcia

Aproape 100 de muzicieni s-au sinucis de la începutul pandemiei COVID-19 în Turcia, potrivit datelor Uniunii Muzicienilor și Interpreților (Müzik-Sen), a declarat pe 15 septembrie, principalul adjunct al opoziției Gamze Tașcıer.

Faimoasa pisică Gli din Hagia Sophia a intrat în izolare și primește tratament

Faimoasa pisică Gli, care locuiește în Haghia Sophia a fost pusă în izolare și primește tratament după ce s-a îmbolnăvit.

Constanța: Reprezentanți ai comunității turco-tătară, în cursa alegerilor locale din 2020

Comunitatea turcilor și a tătarilor din România, cu aproape 50.000 de oameni pe teritoriul României, este cea mai închegată în regiunea Dobrogea, mai ales în județul Constanța.

Istanbul: Tânăr reținut pentru contrabandă cu maimuțe

Un tânăr influencer, în vârstă de 24 de ani, a fost reținut pentru contrabandă cu maimuțe.

Fetiță cu sindromul Down în grija surorii adolescente. Părinții reținuți pentru că a ajutat refugiații

O fetiță de șapte ani cu sindrom Down a fost lăsată în grija surorii sale adolescente după ce părinții ei au fost reținuți pe 8 septembrie pentru ajutorarea refugiaților.

Turcia: Ministerul Educației plătește daune de 1,7 milioane de lire unei student umilit pentru că ar fi sărut o fată

Turcia: Ministerul Educației plătește daune de 1,7 milioane de lire unei student umilit pentru că ar fi sărut o fată

Turcia se pregătește pentru noi restricții de călătorie pe fondul creșterii numărului de cazuri COVID-19

Președintele Recep Tayyip Erdoğan a declarat că Turcia a trecut la o „nouă fază” în lupta împotriva pandemiei COVID-19, semnalând că guvernul...