joi, ianuarie 14, 2021

ZIUA DRAPELULUI NAŢIONAL

Ziua Drapelului Naţional este marcată, în fiecare an, la 26 iunie, fiind instituită prin Legea 96/1998.

Drapelul tricolor este un simbol naţional, alături de stemă, sigiliu şi imn, aşa cum prevede Constituţia României din 1991 modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. În forma actuală, Constituţia stabileşte, prin Articolul 12, că „drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu”, potrivit www.cdep.ro şi www.constitutiaromaniei.ro.

descărcareDrapelul Naţional a fost decretat, pentru prima dată, ca simbol naţional de Guvernul revoluţionar provizoriu din Ţara Românească, la 14/26 iunie 1848, având deviza „Dreptate – Frăţie” înscrisă pe el, aşa cum arată „Istoria României în date”, Ed. Enciclopedică, 2003.

El nu a suferit transformări majore de-a lungul istoriei. Doar distribuţia culorilor (în materie de proporţie şi poziţie) s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată după Revoluţia de la 1848, când, sub impactul spiritului revoluţionar francez, multe dintre statele Europei au adoptat ca drapel naţional steagul standard cu trei culori.

Documente sigilografice atestă faptul că, în unele epoci istorice, drapelul românesc avea cele trei culori dispuse orizontal, cu roşul în partea superioară, galbenul în mijloc şi albastrul la bază. De asemenea, proporţia culorilor nu a fost aceeaşi cu cea de acum (33% pentru fiecare culoare). Cele trei culori pot fi identificate pe steaguri datând din vremea lui Mihai Viteazul şi chiar Ştefan cel Mare.

În contextul revoluţionar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri ale unor state naţionale, şi revoluţionarii români, aflaţi la Paris la izbucnirea revoluţiei, arborau drapelul albastru, galben, roşu. Aşa avea să fie şi consfinţit, ca drapel naţional, prin Decretul nr. 252 al guvernului provizoriu de la Bucureşti, deşi, iniţial, apăruseră drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontală, potrivit siteu-lui www.presidency.ro.

Guvernul provizoriu întărea că „Steagul naţional va avea trei culori – albastru, galben şi roşu”. Deviza română, care va fi scrisă atât pe steaguri cât şi pe monumentele şi decretele publice, se va compune din aceste două cuvinte „Dreptate, Frăţie”. Drapelul naţional tricolor, roşu-galben-albastru, astfel decretat la 14/26 iunie 1848, a fost sfinţit a doua zi, în cadrul Marii Adunări Naţionale de pe Câmpul Filaretului, numit de atunci Câmpia Libertăţii.

La 3 iunie 2013, Comisia parlamentară de revizuire a Constituţiei a hotărât reintroducerea stemei ţării pe tricolor, în legea fundamentală. Amendamentul propus de deputatul PSD, Gheorghe Emacu, a fost votat cu 13 voturi „pentru” şi o abţinere, fără o dezbatere prealabilă a membrilor Comisiei. Prin adoptarea acestui amendament, alineatul 1 din Articolul 12 urma să fie reformulat astfel: „Drapelul României este tricolor, având pe fondul galben stema ţării; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu”. Propunerea legislativă privind revizuirea Constituţiei României, care includea şi acest amendament, s-a aflat în lucru la comisiile permanente ale Senatului, având numărul de înregistrare L233/2014, dar la 27 decembrie 2016 a fost retrasă de către Senat.

Ziua Drapelului Naţional este marcată de autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări educative cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne. Cu prilejul acestei zile, în Capitală şi în toate municipiile reşedinţă de judeţ, sunt organizate ceremonii publice de înălţare a Drapelului Naţional.

“Arta de a trăi împreună”: Premii în valoarea de 1.000 de lei pentru cel bun eseu

Asociația pentru Dialog și Valori Universale (ADVU) organizează, în parteneriat cu Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” concursul de eseuri cu tema „Arta de a trăi împreună”.

Turcia:Condamnat la peste 1.000 de ani de închisoare

Liderul unui cultului și controversatul autor Adnan Oktar, cunoscut și sub numele de Harun Yahya a fost judecat, împreună cu alți 235 de inculpați în fața instituțiilor de executare penală Silivri, din Istanbul.

Cetățean anchetat că l-ar fi jignit pe ministrul de interne: “Taci, chelule”

După ce avocatul Tugay Bek a fost acuzat că a „insultat un oficial public”, unul dintre clienții lui este anchetat că a afirmat că ministrul de Interne Süleyman Soylu este o „persoana cu chelie”.

Turcia a interzis reclamele pentru platformele de socializare, inclusiv Facebook

Turcia a interzis reclame pentru campaniile de social media ca parte a noii reglementări privind social media,

Victimă a epurării guvernului turc îngropată în grabă. Soțul încarcerat nu a avut voie să participe la înmormântare

O fostă profesoară concediată de la locul de muncă prin decret a murit, pe 12 ianuarie, din cauza mai multor probleme de sănătate și a fost îngropată în grabă fără să-i ofere soțului ei încarcerat posibilitatea de a participa la înmormântarea ei,

Turcia deschide anchetă și suspendă nouă regulă a WhatsApp

Autoritatea turcă pentru concurență a deschis, luni, o anchetă cu privire la Facebook și WhatsApp.

Turcia: Prețurile la alimente au crescut cu 33%

Coșul de cumpărături a lui Aysel Gündoğdu, specializat în domeniul bancar și al asigurărilor, include ouă, brânză, ulei și paste.

După 24 de amenzi: Un restaurant a fost închis pentru 15 zile pentru nerespectarea normele contra COVID-19

Un restaurant din provincia nord-vestică Zonguldak a fost închis pentru 15 zile pentru încălcarea măsurilor de prevenție a răspândirii COVID-19, după ce patronul a primit 24 de amenzi.