Au trecut doar 20 de ani de când Sergey Brin și Larry Page au înregistrat domeniul google.com și numai 10 ani de când Steve Jobs a urcat pe scenă în San Francisco și a prezentat iPhone. Și totuși, în această scurtă perioadă de timp, tehnologiile digitale au revoluționat lumea, după cum notează mai mulți specialiști în cadrul unui articol publicat pe site-ul Forumului Economic Mondial (World Economic Forum).
De la prezentarea Indexului Evoluției Digitale (Digital Evolution Index), în 2015, în Harvard Business Review (HBR), pentru observarea emergenței „planetei digitale” și a modului în care interacțiunile fizice — în comunicații, relațiile politice și sociale, comerț, media și divertisment — sunt înlocuite cu cele mediate prin mijloace digitale, S-au proununţat printre alţii: Bhaskar Chakravorti, decan asociat principal în cadrul Fletcher School International Business & Finance al aceleiași universități, și Ajay Bhalla, președinte al Global Enterprise Risk and Security.
„Doi ani mai târziu, în funcție de locul în care trăim, continuăm să ne mișcăm la viteze diferite către planeta digitală”, au adăugat autorii care menționează că, „deși multe s-au schimbat din 2015”, există „blocaje” care au rămas „surprinzător de durabile”.
Autorii prezintă în articolul lor cinci caracteristici principale ale peisajului digital de astăzi.
Tehnologia digitală este din ce în ce mai prezentă și se răspândește rapid. „Există mai multe conexiuni mobile decât oameni pe planetă, iar mai multe persoane au acces la un telefon mobil decât la o toaletă. Circulația transfrontalieră a datelor transmise digital s-a diversificat, reprezentând mai mult de o treime din creșterea PIB-ului mondial în 2014, chiar dacă fluxul liber de bunuri și servicii și capitalul transfrontalier au scăzut în urma recesiunii din 2008”, arată cei trei autori. Aceștia amintesc însă că în timp ce din ce tot mai mulți oameni beneficiază de pe urma accesului la informații crește și riscul răspândirii pe scară largă a atacurilor cibernetice care au un impact din ce în ce mai larg de la an la an.
Jucătorii digitali dețin o putere de piață supradimensionată. „Pe baza prețurilor acțiunilor lor, la 6 iulie 2017, Apple, Alphabet, Microsoft, Amazon și Facebook erau cele cinci companii cele mai valoroase din lume. Cea mai valoroasă companie non-americană, pe locul 7, a fost gigantul e-commerce al Chinei, Alibaba Group. Cu produse care se bazează pe efectele rețelei, acești jucători se bucură de economii de scară și de o cotă de piață dominantă. Ei au resurse importante pentru inovare, având capacitatea de a accelera penetrarea și adoptarea de produse digitale”, notează cei trei autori.
Tehnologiile digitale sunt pe cale să schimbe viitorul în domeniul muncii. „Automatizarea, „big data” și inteligența artificială instituite prin aplicarea tehnologiilor digitale ar putea afecta 50% din
economia mondială. Există atât nerăbdare, cât și îngrijorare cu privire la ceea ce se află de cealaltă parte a pragului ‘second machine age’ (referire la cartea ‘The Second Machine Age: Work, Progress, and Prosperity in a Time of Brilliant Technologies’ a autorilor Erik Brynjolfsson și Andrew McAfee — n.r.). Peste 1 miliard de locuri de muncă și 14,6 trilioane de dolari în salarii sunt automatizate prin tehnologia actuală, ceea ce ar putea deschide ușa către noi modalități de valorificare a energiei umane, dar și către înlocuirea locurilor de muncă de rutină și creșterea inegalităților sociale”, se mai arată în articolul publicat în 18 iulie.
Piețele digitale sunt inegale. „Politicile, reglementările și nivelurile de dezvoltare economică joacă un rol major în formarea industriei digitale și a atractivității acesteia pe piață. Cu cea mai mare populație de utilizatori de internet din lume — 721 milioane — China deține o piață digitală paralelă deoarece mulți dintre principalii jucători mondiali nu sunt prezenți în această regiune. India, cu cei 462 de milioane de utilizatori de internet, are o economie digitală care are, fără îndoială, cel mai mare potențial de piață pentru actorii globali; însă operează în mai multe limbi și se confruntă cu multiple provocări în materie de infrastructură, în ciuda faptului că guvernul a întreprins acțiuni importante cu efect pe piața digitală. Uniunea Europeană are 412 milioane de utilizatori de internet, însă piața sa este fragmentată; se află încă în procesul de creare a unei „piețe digitale unice”. În multe țări, numeroase site-uri sau companii digitale sunt blocate. În întreaga lume, accesul digital în sine este departe de a fi uniform — doar 50% din populația lumii are astăzi acces la internet”, precizează specialiștii pe site-ul World Economic Forum.
Comerțul digital trebuie să se mulțumească deocamdată cu banii lichizi. „Vânzările din activitatea de e-commerce cu amănuntul la nivel mondial este de așteptat să ajungă la 4 miliarde de dolari până în 2020, aproximativ dublu față de nivelul la care se află în prezent. Un obstacol major îl reprezintă persistența aderenței la numerar, care nu a fost înlocuit de alternativele digitale în ciuda nenumăratelor opțiuni. În 2013, 85% din tranzacțiile mondiale au fost în numerar. În timp ce Olanda, Franța, Suedia și Elveția se numără printre țările cel mai puțin dependente de numerar din lume, chiar și în zona euro 75% din plățile la punctul de vânzare sunt în numerar. Cea mai mare parte a lumii în curs de dezvoltare este în mare măsură dependentă de numerar; în Malaezia, Peru și Egipt, doar 1% din tranzacții nu sunt în numerar. Chiar și experimentul de demonetizare din India nu a întrerupt dependența mare de bani lichizi a țării. La cinci luni după ce țara a demonetizat 86% din moneda sa, retragerile de numerar au crescut cu 0,6% față de anul precedent”, notează cei trei autori.
Ei precizează că fiecare dintre aceste cinci caracteristici reprezintă atât părți bune cât și „provocări”, iar impactul lor variază în funcție de regiunea lumii.
În urma colaborării dintre Fletcher School din cadrul Universității Tufts și Mastercard a fost creat Indexul Evoluției Digitale 2017 (Digital Evolution Index — DEI), care analizează starea și ritmul de evoluție digitală în 60 de state, această evoluție fiind „rezultatul unei interacțiuni între patru factori, cu aproximativ 170 de indicatori”.
