Bulgaria, ţară care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, sprijină propunerea ca statele membre să îşi majoreze contribuţia la viitorul buget multianual al UE post-2020 pentru menţinerea finanţărilor pentru proiecte de infrastructură şi agricultură, a declarat vineri ministrul finanţelor, Vladislav Goranov, transmite Reuters.Ieşirea iminentă a Marii Britanii – un contributor net la bugetul Uniunii – din UE lasă celelalte 27 de state în situaţia de a se pregăti pentru o luptă deosebit de dură cu privire la dimensiunea şi priorităţile viitorului cadru financiar pe 7 ani.
Statele membre mai sărace, printre care şi Bulgaria, sunt beneficiare nete ale bugetului UE şi se tem că vor pierde finanţări dacă Uniunea nu va reuşi să acopere diferenţa aşteptată de aproape zece procente pe care o va provoca Brexit-ul.
Germania şi Franţa, ţările cu cele mai mari economii din UE, şi-au semnalat disponibilitatea de a-şi majora contribuţiile, în anumite condiţii, idee căreia i se opune însă un grup de alte state bogate, în frunte cu Olanda.
Potrivit ministrului de finanţe bulgar, Sofia este pregătită să-şi majoreze contribuţia la bugetul UE cu zece procente, aşa cum se discută în prezent.
‘Susţinem punctul de vedere al unor state că, pentru a menţine Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună, o creştere a contribuţiilor poate fi necesară. În acest sens, suntem pregătiţi să sprijinim o astfel de decizie’, le-a declarat Goranov reporterilor cu ocazia unei conferinţe la Sofia pe tema viitorului buget multianual al UE.
La rândul său, comisarul european pentru buget, Guenther Oettinger, le-a cerut statelor membre să accelereze pregătirile pentru întocmirea cadrului financiar multianual şi să găsească un compromis echilibrat pentru finanţarea unor noi priorităţi, precum migraţia şi apărarea, simultan cu reducerea decalajului considerabil de venituri între vechile şi noile state membre.
Oettinger a amintit că PIB-ul Bulgariei este de doar 6.500 de euro/locuitor, în timp ce în Luxemburg se ridică la 100.000 euro/locuitor.
‘Nu ar trebui să schimbăm această situaţie? N-ar trebui să reducem decalajul? Dacă acest decalaj între 100.000 şi 6.500 (…) nu poate fi redus, Uniunea noastră nu va fi unită. Poate fi distrusă’, a subliniat el.
‘La urma urmelor, un PIB mai ridicat al Bulgariei, României, Croaţiei este benefic pentru toate industriile noastre din piaţa unică’, a punctat el cu ocazia conferinţei de la Sofia
.
