ANALIZĂ
Redeschidea Hagia Sofia ca moschee a făcut parte din agenda lui Recep Erdogan pentru a distrage atenția de la problemele economice de care Turcia suferă în prezent. Cu speranța că situația actuală se va mai îndrepta, Hagia Sofia a redevenit moschee după 86 de ani.
Vineri, 24 iulie 2020 a avut loc prima slujbă, oficiată de către Recep Tayyip Erdoğan. Cu toate acestea, după aproape o lună de la redeschidere, Turcia nu doar că nu a simțit o îmbunătățire, ba chiar a alunecat și mai rapid în mai multe probleme.
Ca de exemplu, lira s-a devalorizat la nivel record, iar peste 3.000 de oameni, printre care și 3 deputați ai partidului de la guvern au fost infectați cu COVID-19.
Hagia Sophia: revenirea la moschee
Primele discuții despre redeschiderii clădirii pentru rugăciuni musulmane au avut loc în anul 2013, atunci când deputatul conservator Bülent Arınç și-a exprimat intenția de a transforma Hagia Sofia în moschee.
Erdogan a răspuns favorabil încă din 2014, pe când era prim-ministru, pentru retransformarea edificiului în moschee. În 2016, mai multe asociații au făcut mai multe cereri către autoritățile turcești pentru a transforma muzeul în moschee. În 2018, președintele Erdogan a declarat faptul că redeschiderea muzeului drept loc de rugăciune musulman este inevitabilă.
În 2019, Erdogan a avut cu totul altă părere despre redeschiderea Hagia Sophia, considerând că această acțiunie ar duce la creșterea islamofobiei.
Anul acesta, pe 10 iulie, Consiliul de Stat a stabilit oficial că Hagia Sofia nu poate avea un alt statut decât acela de moschee.
Redeschiderea Hagiei Sofia ca lăcaș de cult pentru ceremonii musulmane a generat diverse reacții la nivel mondial din partea unor lideri și chiar a unor organizații. Papa Francisc a declarat că este „îndurerat de decizia luată de administrația turcă”, în timp ce conducerea UNESCO a spus că „așteptau un dialog sau o înștiințare în această privință și că speră în continuare ca autoritățile turce să discute cu organizația pentru a păstra valoarea acestui monument”.
Strategia lui Erdogan nu a avut rezultatele la care acesta spera
Prin redeschiderea Hagiei Sofia ca moschee pentru rugaciunile musulmanilor, președintele Recep Tayyip Erdogan a încercat să își reconsolizeze puterea în Turcia, după ce semnele crizei economice erau din ce în ce mai clare.
La câteva săptămâni de la deschidere, efectele deciziei luate de Erdogan au început să se resimtă, în primul rând, pe plan economic.
Primul efect este prăbușirea lirei turcești care s-a produs pe de-o parte din cauza pandemiei de coronavirus, iar pe de altă parte din cauza deciziei lui Erdogan, de a scădea rata dobânzilor, de la 12% la 8.25% în mai, anul acesta.
Această decizie a generat o creștere cu 40% în ultimele trei luni a numărului de credite atât pentru afaceri, cât și pentru nevoi personale. Astfel s-au înregistrat cele mai multe credite din anul 2008 încoace.
Un alt efect advers al numărului mare de credite făcut de locuitori este creșterea inflației, care deja era la 11.76%.
Totodată a crescut și rata importurilor, care a tras după sine nevoia tot mai mare de monede străine, lucru care a devalorizat și mai mult lira turcească.
Infectați cu Covid-19, după redeschidere
După redeschiderea Hagia Sofia, trei deputați din partidul lui Erdogan (AKP) au fost confirmați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2.
La eveniment, deputații au fost fotografiați alături de Ali Erbaș, președintele Direcției Cultelor. Mai mult, doi dintre ei au apărut într-o fotografie împreună cu Recep Tayyip Erdogan
De asemenea, deputatul İsmail Bilen, cel de-al treilea oficial confirmat pozitiv a postat în ziua redeschiderii o fotografie în care nici măcar nu purta mască de protecție.
În ciuda restricțiilor impuse pentru combaterea răspândirii coronavirus, la eveniment au fost prezenți aproximativ 350.000 de oameni, dintre care 3.000 au fost confirmați ulterior cu virusul SARS-CoV-2.
La origine, Hagia Sofia a fost o biserică construită de către împăratul Iustinian și a rămas așa până în 1453, când a fost transformată în moschee. În 1934, a fost transformată în muzeu de către Mustafa Kemal Atatürk, primul președinte al Turciei moderne, datorită valorii sale inestimabile.
CRISTIAN IONIȚĂ, BUCUREȘTI
