Noua navă de foraj a Turciei, numită după sultanul otoman, Abdulhamid II, a fost inaugurată, pe 9 august, de către președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, conform Bianet.org
Nava va opera în largul coastei provinciei Antalya, din Marea Mediterană pentru explorarea hidrocarburilor.
„Vom trimite nava noastră, Abdülhamid Han, la puțul Yörükler-1, la 55 de kilometri distanță de Gazipașa. În timp ce stabilim obiectivele țării noastre pentru 2023, am văzut că dependența străină de energie a fost problema principală.”, susține Erdogan, în cadrul unei ceremonii pentru prima misiune a navei în portul Tașucu, din orașul sudic, Mersin.
Erdogan promite gaze naturale din Marea Neagră până în 2023
Președintele turc a făcut referință și la explorarea de anul trecut a gazelor naturale din Marea Neagră.
„Rezerva de gaze naturale de 540 de metri cubi pe care am descoperit-o în Marea Neagră a ridicat moralul țării și națiunii noastre. Plănuim să încheiem operațiunile în cele 10 sonde necesare pentru prima fază a gazelor din Marea Neagră și să începem punerea în funcțiune a gazelor naturale achiziționate de acolo pentru națiunea noastră în 2023”, susține Erdogan.
Abdulhamid Han cea mai avansată navă de foraj
Descoperirile de gaze naturale în estul Mediteranei în ultimul deceniu au făcut din regiune o sursă alternativă de energie viabilă pentru Europa, dar au dezvăluit și disputele dintre țările vecine din regiune cu privire la drepturile asupra resurselor.
Ankara a susține că Abdulhamid Han de 238 de metri (780,84 ft) este cea mai mare și cea mai avansată navă de foraj în mare adâncime din flota sa de cercetare și explorare. Poate fora mai mult de 12.000 de metri.
Turcia nu a trimis o navă de foraj în estul Mediteranei de la retragerea navei de foraj Yavuz din apele contestate în septembrie 2020.
Navele de foraj Yavuz, Fatih și Kanuni operează în Marea Neagră, unde Turcia a descoperit o rezervă de gaze naturale cu un volum de 540 de miliarde de metri cubi.
Turcia se bazează aproape în totalitate pe importuri pentru a-și satisface nevoile energetice, iar creșterea prețurilor la energie la nivel mondial a deraiat planul guvernului de a-și transforma deficitul de cont curent la un excedent.
