Hâdârlez sau Hıdırellez, în turcă, sărbătoarea începutului verii, este una dintre valorile comune ale lumii turcești, Orientului Mijlociu și Balcanilor.
Inclus în 2017 pe Lista reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a UNESCO, această străveche tradiție este marcată cu diverse ceremonii și ritualuri legate de natură, bunăstare, fertilitate, abundență și îndeplinirea dorințelor.
Legenda care încojoară ziua de 6 mai este aceeași, însă comunitatea musulmană din Dobrogea și cei din Turcia au tradiții diferite prin care marchează această sărbătoare.
Legenda
Legenda spune că „Hızır“ şi „Ilyas“ erau doi fraţi care l-au supărat, nu se ştie de ce, pe Stăpânul cerurilor. Ca pedeapsă, acesta i-a despărţit, unul a devenit Stăpânul Pământurilor şi celălalt Stăpânul Apelor. Li s-a permis să se întâlnească o singură dată pe an, pe 6 mai.
Se spune că Hîzîr, purta o robă, o pelerină înflorată. Unde el călca, pământul s-ar trezi din amorţire, se animă, natura renaşte, reînvie după lunga hibernare, răsare iarba, pomii înverzesc, cântă privighetori.
Ritualuri străvechi
Cum fraţii la prima întâlnire erau îmbrăcaţi în alb, în ziua de Hâdârllez (cuvânt compus din „Hidir“ „Ilyas“, semnificând nemurirea, respectiv abundenta) se obișnuiește consume „mâncare albă“, respectiv: orez, iaurt, brânză, ouă, lapte, carne albă de miel sau pasăre, peşte alb etc. Dacă într-o casă de ţărani gospodari se face iaurt, se crede că Hîzîr, o va vizita și va binecuvânta casa.
Sărbătoarea marchează începutul anului agricol, trecerea la anotimpul cald şi implică practicarea unor gesturi ritualice: rostogolirea prin iarbă – ca toate relele să se ducă pe duşmani; săritul peste foc – să se cureţe totul de ce este rău; lăsatul hainelor afară pentru ca cei doi sfinţi în timpul nopţii (de 5 spre 6 mai) să le biciuiască şi posesorul hainelor să fie scăpat de rele; cunoasterea ursitului şi a viitorului de către tinerele fete.
Gestul ritualic al aflării viitorului fetelor nemăritate consta în următoarele manifestări ritualice: în noaptea dinspre 5 spre 6 mai fetele umpleau o căldare cu apă în care se punea diverse obiecte și se punea la rădăcina unui trandafir. De Hâdârlez, fetele scoteau din apă câte o podoabă și în raport de aceasta, se ghicea viitorul tinerei.
Tradiții din Dobrogea
Sărbătoarea care aducea în prim plan riturile de fertilitate, implica şi miturile moşilor şi ale strămoşilor, prin pomenirea străbunilor.
Din punct de vedere religios, sărbătoarea Hâdârellez are, cumva, sensul de Paştele Blajinilor în tradiţia creştină. În această zi, se vizitează mormintele celor dragi sau ale sfinţilor. Mormintele se curăţă, se pun flori, se fac rugăciuni din Sfântul Coran, în memoria celor dispăruţi. Se fac pomeni, se ajută orfani și nevoiașii.
„Hιdιrellez, care cade, de obicei, în data de 6 mai, când se vizitează mormintele celor decedați și se organizează petreceri câmpenești cu ocazia regenerării naturii.” , explică istoricul Mustafa Ali Mehmed.
Tătarii din Dobrogea sărbătoresc venirea verii prin organizarea de tepreş, care reprezintă o serbare câmpenească. Tătarii din Dobrogea obișnuiesc să organizeze curse cu cai, lupte libere (kureș), tir cu arcul sau focuri de tabere.
Tradiții din Turcia
În seara dinaintea de Hâdârlez, „Hıdırellez” în turcă, oamenii își scriu sau desenează dorințele pe o bucată de hârtie, o înfășoară într-un material roșu și o atașează pe o ramură de trandafir, pe creanga unui copac sau aruncată în mare. Banii sunt, de asemenea, îngropați lângă un trandafir, deoarece se crede că aduc abundență.
O altă tradiție cere ca oamenii să atârne monede sau bani pe copaci ca simbol al prosperității și al abundenței. Banii sunt de obicei colectați a doua zi și păstrați într-un portofel fără a-i cheltui pentru întregul an, pentru a aduce stabilitate financiară.
De asemenea, turcii sar peste foc, ca simbol de purificare.
Süheyla I.
Surse:
- Revista Hakses
- Muzeul Virtual al Turcilor și Tătarilor din Dobrogea
- Muzeul de Etnografie Tulcea
- UNESCO Intangible Cultural Heritage
- Türkiye Kültür Portalı