joi, aprilie 25, 2024

Se încearcă salvarea Companiei Naționale a Uraniului

Guvernul vrea să acorde un ajutor de stat de 62 de milioane de lei pentru salvarea Companiei Naționale a Uraniului România a notificat Comisia Europeană pentru aprobarea unui ajutor de stat individual de 62 de milioane de lei

România a notificat Comisia Europeană pentru aprobarea unui ajutor de stat individual de 62 de milioane de lei pentru salvarea Companiei Naționale a Uraniului (CNU), în condițiile în care această societate se află în imposibilitatea continuării activității, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență inițiat de Ministerul Energiei.

„Se autorizează Ministerul Energiei să acorde un ajutor pentru salvare sub formă de împrumut în două tranșe, în limita sumei de 62.000 mii lei pe o perioadă de 6 luni Companiei Naționale a Uraniului — S.A., care se confruntă cu dificultăți economico-financiare majore, la solicitarea acesteia. Ajutorul pentru salvare are ca scop acoperirea de către Compania Naționala a Uraniului — S.A a necesarului de lichidități pentru acoperirea cheltuielilor curente minime de susținere a activităților pentru o perioadă de 6 luni în condiții de siguranță nucleară și de mediu și care să permită analizarea circumstanțelor care au generat dificultățile acute și elaborarea unui plan de restructurare adecvat pentru remedierea acestora”, conform proiectului.

Împrumutul se va acorda ulterior emiterii deciziei de autorizare a Comisiei Europene în două tranșe: 47,2 milioane de lei și 14,8 milioane de lei. Banii vor proveni din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului.

Comisia Europeană a fost notificată pe 8 septembrie, după ce, în ședința din 31 august, Guvernul a aprobat Memorandumul cu tema: Acordarea unui ajutor de stat pentru salvare, în sumă de 62 milioane lei, pentru acoperirea cheltuielilor curente, în special a celor pentru securizare a activităților specifice și începerea activității de restructurare a Companiei Naționale a Uraniului SA.

CNU are ca obiect principal de activitate exploatarea zăcămintelor de uraniu, prelucrarea minereurilor rezultate în urma exploatării, obținerea de concentrate tehnice de uraniu, octoxid de uraniu (U3O8) și rafinarea acestora. CNU are competență tehnică și profesională de a efectua activități miniere privind resursele/rezervele de uraniu indigene.

Autorii proiectului arată că principala cauză a situației în care se găsește compania este faptul că, anul trecut, Nuclearelectrica a reziliat contractul cu CNU pentru achiziția uraniului, în favoarea unei companii canadiene. „Ca urmare a deciziei SNN de reziliere, în decembrie 2015, a contractului comercial încheiat cu CNU pentru furnizarea de pulbere de dioxid de uraniu și imposibilității încheierii unui contract cu ANRSPS pentru constituirea stocului de octoxid de uraniu pe anul 2016 la rezerva de stat, CNU se află în prezent în imposibilitatea continuării activității, nemaivând resursele financiare necesare desfășurării activității și efectuării plăților către furnizorii de utilități, materiale, servicii (pază, servicii de transport feroviar pentru minereu, transport de persoane), bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, fondul de mediu etc”, se precizează în nota de fundamentare.

Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, declara în luna mai că Guvernul va face toate diligențele pentru ca ciclul nuclear să fie menținut, iar CNU are în plan deschiderea de noi exploatări de uraniu.

„Nu se pune problema ca noi să nu ne putem asigura resursele de energie necesare. Ne vom asigura că acest ciclu nuclear va fi menținut. Compania Națională a Uraniului extrage astăzi în jur de 10% din necesarul de consum național, ceea ce înseamnă că restul de livrări le facem din rezerve. Am ajuns aici pentru că nu am făcut la momentul potrivit ceea ce trebuia să facem. În mod natural, o exploatare se epuizează. Orice companie, nu numai în minerit, are anumite rezerve pe măsură ce exploatează, deschide perimetre noi pentru a-și îndeplini obligațiile contractuale. Ce ar fi trebuit să se întâmple la CNU e că trebuia să se deschidă noi perimetre. Ultima actualizare a planului de închidere a actualelor perimetre s-a făcut în 2011. Știam deja care sunt perspectivele actualelor exploatări, când devin nerentabile și când trebuie înlocuite cu deschiderea altora noi. Ne aflăm azi în situația dată (…) Compania are demarate, la nivel intern, proceduri de deschidere a noi perimetre. În momentul de față, nu se pune problema unor investiții imediate, pentru că trebuie luate avize, trebuie făcut un nou studiu de fezabilitate etc”.

Amnesty criticat că a ignorat situația dificilă a membrilor Mișcării Gülen

În noul raport, care evidențiază consecințele îngrozitoare ale escaladării conflictelor și defalcării dreptului internațional în întreaga lume, tratează diverse probleme juridice în secțiunea sa din Turcia, de la detenții ilegale la libertatea de exprimare.

CEDO condamnă Turcia pentru arestarea unui judecător: „Pentru prima dată în istoria CEDO”

CEDO a declarat într-o hotărâre emisă, marți, că cazul lui Aydin Sefa Akay a vizat arestarea unui judecător ONU, precum și percheziția casei și persoanei sale, ca urmare a tentativei de lovitură de stat militară din 2016 în Turcia, în ciuda imunității sale diplomatice.

Rata inflației la nivel mondial. Turcia, pe locul patru, imediat după Argentina, Siria și Liban 

Turcia a devenit țara cu a patra cea mai mare rată anuală a inflației de consum din lume, înregistrând 68,5%, conform Bianet.org

Turcia: 24 de studenți internați după ce au consumat mâncarea de la cantina școlii

În ultimele luni, focarele de intoxicație alimentară au tulburat instituțiile de învățământ din întreaga țară, ducând la sute de studenți să necesite îngrijiri medicale.

Boicot! Turcii nu merg în weekend la restaurant. „Aceasta nu este inflație, este profit”

Organizatorii și susținătorii boicotului susțin că întreprinderile folosesc inflația din Turcia ca o scuză pentru a-și crește profiturile. Boicotul urmărește să protesteze prețurile crescute pentru porții mai mici, precum și creșterea costului vieții.