Zaman Romania

Scandal în Parlamentul Turciei! De la ce a început bătaia?

Un scandal a izbucnit în Parlamentul Turciei, pe 16 august, în timpul unei pauze a sesiunii extraordinare după ce un fost fotbalist a lovit un fost ziarist, conform presei turcești.

Parlamentul a organizat o sesiune extraordinară pentru a discuta despre statutul lui Can Atalay încarcerat, în urma deciziei Curții Constituționale care a considerat ilegală decizia de a-i retrage statutul de parlamentar.

Cearta a izbucnit în timpul discursului deputatului Partidului Muncitorilor din Turcia (TİP), Ahmet Şık, când acesta a fost atacat de fostul fotbalist, Alpay Ozalan.

„A fost o dezbatere procedurală, dar nu este nevoie să vorbim despre procedură aici. Pentru că în această țară în care predomină neconstituționalitatea și nelegiuirea a devenit obișnuită, nu am de gând să vă explic legislația.

Din moment ce îi numiți terorist pe toți cei care nu sunt unul dintre voi, nu este surprinzător că îl numiți și pe Can Atalay terorist. Dar toată lumea ar trebui să știe că cea mai mare organizație teroristă din această țară este dinastia care a prăbușit statul și cei care stau în aceste scaune. Suma totală a tuturor dintre voi nu este la fel de utilă acestei țări ca un singur Can Atalay.”, spune Ahmet Şık, în discursul său.

În timp ce doi parlamentari de opoziție, Gülüstan Koçyiğit și Okan Konuralp, au fost răniți, au fost văzute pete de sânge pe podeaua Parlamentului. În timpul ceartei, parlamentarii partidului de guvernământ i-au tăiat sprânceana lui Koçyiğit.

După ce a început încăierarea, Bekir Bozdağ, vicepreședintele AKP, a părăsit consiliul parlamentar.

Opoziția: Arenă de violență”

Principalul lider al Partidului Popular Republican (CHP) din opoziție, Özgür Özel, a făcut declarații după scandalul din parlament.

„Dacă acest lucru se întâmplă în Parlament, ce vor face cetățenii? Acest lucru este într-adevăr foarte rușinos. Pumnii zboară, loviturile zboară într-un loc în care cuvintele ar trebui să zboare în aer. E sânge pe podea. Ei lovesc femei. Ei lovesc femei în fața ochilor noștri.”

„Deputații AKP, care nu recunosc legea, nu pun în aplicare deciziile Curții Constituționale și transformă Parlamentul într-o arenă de violență, încă o dată nu cunosc limite în vandalism. Condamnăm în cei mai fermi termeni această agresiune”, spune Partidul din opoziție, DEM.

„Este Parlamentul, nu un circ”

Între timp, consilierul șef al președintelui Recep Tayyip Erdoğan, Ahmet Selim Köroğlu, a lăudat atacul violent într-o postare pe rețelele de socializare. „Acesta este Parlamentul, nu un circ, dacă insultați, veți primi răspunsul. Osman Kavala, Selahattin Demirtaş şi Can Atalay sunt terorişti”, l-a lăudat pe Özalan.

Personalitățile din rețelele sociale și politicienii din opoziție i-au cerut lui Özalan să demisioneze.

Între timp, avocații lui Can Atalay au declarat că emisia în închisoarea sa a fost întreruptă imediat după ce a început cearta.

Condamnat în urma protestelor din Parcul Gezi

Atalay a fost, de asemenea, ales parlamentar TİP la alegerile din 2023, dar statutul de parlamentar i-a fost decăzut pentru că a fost condamnat în cazul Gezi Park, în ciuda mai multor decizii ale Curții Constituționale.

Erdogan a cerut anterior o nouă constituție care să rezolve conflictul dintre instanțele superioare din Turcia, dar partidul său nu a venit cu nicio propunere în această problemă.

Curtea Constituțională a Turciei a decis apoi de două ori, în octombrie și decembrie, că închiderea acestuia a încălcat dreptul lui Atalay de a fi ales. Însă Curtea de Casație a refuzat în ambele ocazii să-l elibereze, argumentând că decizia Curții Constituționale este neconstituțională, mișcare care a stârnit o criză judiciară.

Atalay a fost închis în aprilie 2022, după ce a fost condamnat pentru încercarea de a răsturna guvernul prin organizarea protestelor la nivel național în Parcul Gezi în 2013, alături de filantropul turc, Osman Kavala, care se află, de asemenea, după gratii.

Toți inculpații au negat acuzațiile împotriva lor. Protestele au fost cea mai mare provocare pentru Tayyip Erdogan pe parcursul celor două decenii la putere, mai întâi ca prim-ministru și apoi ca președinte.