„Din cele mai vechi timpuri, omul a trebuit să înveţe să trăiască în armonie cu natura şi, în special, cu pădurea. Codrul i-a fost casă, codrul i-a asigurat lemnul de foc şi lemnul pentru confecţionarea obiectelor necesare muncii, transportului şi traiului, codrul i-a oferit sursele de hrană şi straie din blana sălbăticiunilor lui, codrul l-a ascuns de cotropitori şi de poterele exploatatorilor. Noi, românii, am personificat . De asemenea, folclorul românesc are mii de cântece, doine, zicători şi proverbe care fac referire la codru, la pădure, la copaci, la trilurile păsărilor, la momentele de tihnă şi, de ce nu, la momentele de dragoste curată sau vinovată petrecute sub mantia pădurii (…) Mi-aş dori ca şi biroul meu să fie adâncul pădurii, să nu mai aud ‘trilul’ telefoanelor, ci cântul păsărilor”, a spus ministrul.
„(…) doresc să subliniez cu o tuşă groasă faptul că silvicultorul nu are doar o muncă deosebit de frumoasă, ci şi una care cere multă responsabilitate. Lumea s-a schimbat, conştientizează mai bine, mai profund, importanţa pădurii şi rolul ei în viaţa noastră, în viaţa planetei. Pădurile reprezintă unul dintre elemente esenţiale care contribuie la calitatea vieţii generaţiilor actuale, dar cu impact major şi în ceea ce priveşte calitatea vieţii de care vor beneficia generaţiile viitoare (…) Omenirea solicită pădurea mai mult ca niciodată, pe toate cele trei paliere: economic, de securitate şi recreativ. De aceea, dumneavoastră, silvicultorii, indiferent că vă ocupaţi de o pădure a statului român sau de o pădure privată, trebuie să combinaţi cei trei vectori de presiune, astfel încât să menţineţi în echilibru permanent acest dar al naturii. Aşa cum ştiţi, fondul forestier al României are o suprafaţă de peste 6,5 milioane de hectare, ceea ce reprezintă 27,3% din teritoriul ţării. România păstrează importante suprafeţe de păduri naturale, virgine şi cvasivirgine, iar unele dintre acestea au valoare unică şi sunt incluse în arii protejate”, a subliniat Deneş.
Din nefericire, unii cetăţeni şi activişti de mediu au o imagine deformată asupra activităţii dumneavoastră. Ei nu pricep sau poate nu vor să priceapă că pădurea este una din resursele importante ale ţării şi ea trebuie exploatată, atât în folosul proprietarului de drept, cât şi în interesul societăţii. Cei care critică acest aspect nu vor să vadă că primăvara şi toamna se fac plantări pe suprafeţe vaste. Chiar eu, în primăvara acestui an, am fost invitat de domnul director general Ciprian Pahonţu să particip la plantarea Pădurii Centenar, alături de silvicultori (…) Am plantat 10 puieţi, în semn de omagiu adus celor care s-au jertfit pentru ţară şi, totodată, am dorit să arăt că fiecare dintre noi poate contribui, cât de puţin, în domeniu. Acţiunile de acest fel nu se vor opri aici şi plantările vor continua la toamnă, dar ştiu un proverb chinezesc care spune că „Face mai mult zgomot un copac care cade, decât o pădure care creşte în tăcere’, aşa că nu mă aştept ca detractorii noştri să vadă progresele pe care le facem în ceea ce priveşte împăduririle”, a declarat Ioan Deneş.
