luni, iulie 15, 2024

PUNCTE DE VEDERE: Ziaristul Selçuk Gültaşlı, consideră că politica europeană alege pe care jurnaliști închiși în Turcia, să-i ajute. El consideră că e un tratament discriminatoriu

Autorul articolului: SELÇUK GÜLTAŞLI / BRUXELLES

E din ce în ce mai clar faptul că instituțiile europene îi discriminează pe jurnaliștii închiși în Turcia în funcție de anumite criterii, alegând ca doar doar unii să beneficieze de sprijinul acestora.

Există mai multe grupuri de jurnaliști închiși; reacția din partea Europei diferă în funcție de categoria în care se încadrează un anumit jurnalist.

Dacă e vorba de un jurnalist european, fie el de origine turcă, fie nu, reacția este una vehementă, pe scara largă, organizându-se chiar şi întâlniri (uneori secrete, altădată nu) cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan spre a li se asigura eliberarea.

Diverși miniștri de externe și chiar foști prim-miniștri europeni sunt implicați în aceste afaceri nu tocmai venerabile. Această formă de „luare de ostatici” a fost, în general, încununată cu succes.

euobserver
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a ordonat încarcerarea a câteva sute de jurnaliști; nu toți aceștia beneficiază de sprijinul UE în egală măsură.

Reacția în privința jurnaliștilor liberali, laici sau de stânga, este mai puțin vehementă, însă nu e neglijabilă.

Nu există vizite ale miniștrilor europeni în Turcia cu scopul de a-i elibera pe aceștia din urmă; totuși, instituțiile europene fac multă zarvă în sprijinul lor.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), ultima șansă pentru a se face dreptate în Turcia, acordă atenție cazurilor în funcție de prioritate.

Deniz Yucel și jurnalistul francez Loup Bureau constituie exemple tipice ale primei categorii enumerate mai sus.

Yucel ar fi trebuit să nu fie niciodată întemnițat; faptul că este, în cele din urmă, liber este, firește, un lucru pozitiv.

Cu toate acestea, mass-media din Germania a raportat că au existat două întâlniri secrete între ministrul german de externe Sigmar Gabriel și Erdogan pentru a-l elibera.

Încă nu știm exact care a fost „prețul” final pentru răscumpărarea sa.

Frații Altan și Sahin Alpay se încadrează în cea  de-a doua categorie.

Curtea Constituțională a Turciei a decis recent că Mehmet Altan și Alpay ar trebui să fie eliberați. Cu toate acestea, instanțele locale au refuzat să execute hotărârea – o nerespectare fără precedent a autorității judiciare supreme și o încălcare flagrantă a prevederilor constituției.

Altan și Alpay sunt liberali, de stânga, oameni bine respectați. CEDO a acordat cazurilor acestora, prioritate.

Nimănui nu-i pasă?

Există un al treilea grup de care nimănui nu-i pasă: aceștia sunt colegii mei de la Zaman, așa-numiții jurnaliști „gulenişti”.

Celălalt grup din această categorie este cel al reporterilor kurzi.

Erdogan îi acuză pe deplin numai pe cei din mișcarea Gulen de plănuirea încercării de lovitură de stat din 2016, fără a oferi vreo dovada convingătoare în acest sens (cei mai multi din Bruxelles consideră că unii Gulenişti ar fi fost implicați, fără ca Gulen însuși să fi dat ordinul).

În ciuda lipsei unor dovezi convingătoare, instituțiile europene caută să nu-l supere prea tare pe Erdogan, ferindu-se cu mare grijă să nu facă referiri la mișcare în rapoartele și declarațiile lor.

La începutul lunii februarie, CEDO a refuzat cererea lui Mustafa Unal, fostul șef al biroului din Ankara al ziarului Zaman.

Unal e în închisoare de 19 luni, iar dovezile prezentate în rechizitoriu nu conțin decât articolele scrise de dânsul.

Unal este judecat în cadrul aceluiași caz ca şi Alpay, actul de inculpare fiind același şi cuprinzând aceleași acuzații. Cu toate acestea, instanța a decis să accepte cererea lui Alpay, refuzându-i-o lui Unal.

Vincent Berger, avocatul francez al lui Unal din Paris, mi-a comunicat recent că a rămas șocat la aflarea deciziei instanței, numind-o „discriminare clară, o mare rușine”.

Cel mai grav aspect, a spus Berger, este faptul că această decizie constituie un mesaj către Ankara – şi anume că guvernul poate face tot ce poftește cu acest grup de jurnaliști.

CEDO nu a răspuns încă la întrebarea mea privitor la motivul pentru care instanța a luat două decizii diferite pentru unul şi același caz. Iată o altă lovitură decisivă în favoarea tiraniei: CEDO a respins de asemenea o cerere din partea Zaman, care solicita compensarea daunelor suferite.

Parlamentul European, cel mai vehement critic din rândul instituțiilor UE, a adoptat o rezoluție la începutul lunii februarie, în care a condamnat tendințele despotice ale lui Erdogan.

Deși tonul este destul de dur când vine vorba de libertatea mass-mediei, raportul menționează numai ziarul Cumhuriyet, patru reporteri ai acestuia fiind încă în spatele gratiilor.

Potrivit “Centrului Libertății” din Stockholm, un ONG creat de jurnaliști turci exilați, 124 dinte cei 205 jurnaliști încarcerați lucrează la Zaman sau la alte agenții mass-media afiliate la mișcarea Gulen.

Cu toate acestea, în raportul emis de Parlamentul European nu a existat nicio mențiune relativ la acest aspect.

Colegii mei deja suferă de persecuția autorităților turcești.

Ei nu merită să fie discriminați în continuare şi de către instituțiile europene.


Selçuk Gültaşlı, este fostul șef al biroului de la Bruxelles al ziarului turcesc Zaman. Zaman a fost interzis prin decret guvernamental în iulie 2016.

SURSA: https://euobserver.com/opinion/141194

https://www.turquieplus.fr/liberte-de-la-presse/selcuk-gultasli-appelle-ne-pas-oublier-les-journalistes-de-zaman-4100

https://www.turkishminute.com/2018/03/02/correspondent-decries-double-standards-of-intl-press-rights-bodies-for-jailed-turkish-journalists/

https://stockholmcf.org/journalist-gultasli-european-institutions-are-cherry-picking-imprisoned-journalists-in-turkey/

 

China va deschide o fabrică de mașini electrice în Turcia

Acordul a fost semnat la Istanbul de CEO-ul BYD, Wang Chuanfu, și de Ministrul turc al Industriei și Tehnologiei, Fatih Kaçır, în timpul unei ceremonii la care a participat președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan.

Apel către ONU. Tortura este o problemă sistematică în Turcia

Cea de-a 80-a sesiune a CAT, programată în perioada 8 iulie - 26 iulie 2024, la Geneva, va aborda conformitatea diferitelor state părți cu Convenția împotriva torturii, examinând rapoarte din țări precum Turcia, Ecuador, Republica Coreea și Côte d' fildeș.

CEDO: Alte 1.000 de cereri privind condamnările pentru utilizarea unei aplicații de pe telefon

În urma unei hotărâri de referință din septembrie 2023 care a constatat că utilizarea aplicației ByLock nu este constituie o probă de încredere sau o infracțiune, CEDO a trimis al treilea lot de 1.000 de cereri.

Fraudă ca în filme în Istanbul comisă de doi cetățeni britanici de origine română

Un agent imobiliar care dorea să vândă o casă de lux în valoare de 140 de milioane de lire în cartierul Levent, din Istanbul, a fost fraudat cu 14 milioane de lire de către doi cetăţeni britanici de origine română.

Erdogan la summitul NATO: Turcia vrea să fie membră a Organizației de Cooperare de la Shanghai, condusă de China

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a declarat la summitul NATO, de la Washington, care marchează cea de-a 75-a aniversare de la înființarea Alianței, că vrea să se aliaza cu China.